Cactusi in Tinutul Albinei - Bee County (Seria a II-a)

[covi.membru.retras]

Buna

Habitat 2 Bee County (31 ianuarie 2010)

Continui cu prezentarea unei noi serii de fotografii cu cactusi si alte plante din natura din Comitatul Bee, Texas.
Nu am sa mai deschid de fiecare data un capitol, cum am facut la prima serie pusa pe noul-vechi forum, nemaifiind probleme de stabilitate in afisarea fotografiilor pe monitor. Cred ca am disperat pe unii cu cate capitole-parti am putut pune acolo. :lol:

Pentru inceput pun cateva fotografii dintr-o locatie noua desi am un set nou si din prima locatie, dar pe acelea inca nu am apucat sa le ordonez, insa o sa incerc cat de iute voi putea.

Deci:

Opuntii in copaci in Bee County


Dupa cum am scris, cand am pus fotografiile cu Tillandsia usneoides, am facut mentiunea ca de fapt am mers acolo ca sa vad o opuntie, deci imaginile de acolo completeaza acest habitat. M-am gandit daca sa scriu aici in sectiunea habitate sau in alta parte, fiind fotografii de fapt facute in curtea unei case. E drept o curte mai mare de vreo 2 hectare. De fapt e o locuita la tara, insa terenul nefiind lucrat si de fapt e doar o parcela cu acces la drum, e vorba de plante salbatice care cresc acolo si deci de un habitat relativ putin afectat de om. Ceea ce se face e doar taierea ierbii. Aceasta e necesar din mai multe motive. Odata ca daca se calca si culca la pamant ierburile devin total inestetice, iar al doilea si poate cel mai important motiv pentru care se face aceasta este ca in zona traiesc multe reptile, inclusiv crotali si in felul acesta sunt oarecum tinuti la distanta sau macar sunt vizibili. Sunt si alte specii de serpi, unii veninosi altii inofensivi ce traiesc in zona. Se poate intampla sa te trezesti prin bucatarie cu cate unul dar nu e frecvent si nici accidentele nu sunt frecvente. Eu am vazut doar unul in locuinta in care am stat in Beeville, neveninos. De fapt l-am vazut doar in fotografie caci s-a intamplat anul trecut cand eram in tara. Se intampla uneori, sa intre prin case toamna cand isi cauta loc de hibernare. Am mai facut mentiunea ca e indicat sa te uiti pe unde calci cand umli prin locuri mai salbatice dar nu stiam ca e indicat sa te uiti si prin casa, mai ales dimineata cand te scoli :-D Incep sa inteleg de ce multi in zonele rurale poarta cizme si folosesc manusi cand lucreaza in gradina. La inceput am ras vazand pe unii cu manusi. Acum nu mai rad de astea.
Paianjeni periculosi nu sunt decat doua specii Loxosceles reclusa , pe nume comun brown recluse spider sau violin spider (ultimul nume e datorat unui desen ce-l are in forma de vioara pe cefalotorace) si vreo cateva specii din genul Latrodectus - un fel de vaduve negre de pe aici, de fapt asa si au numele pop**ar insotit de inca cateva epitete care le diferentiaza, rude bune cu cea de la noi care apartine aceluiasi gen. Accidentele sunt rare desi Loxoceles reclusa are preferinte de a se stabili in locuinte. Prezinta gravitate mai ales in cazul unor persoane cu anumite alergii. In unele zone si locuinte mai infestate se recomanda a se scutura hainele inainte de a le imbraca si ca paturile sa nu fie in contact cu peretii, paianjenul plimbandu-se de regula pe pereti. Dar in fapt e un paianjen destul de timid si sta mai mult ascuns. Desigur nu e vorba de un pericol continuu si nimeni nu traieste cu frica nici nu-si scutura incaltamintea ainainte de a se incalta, cum am vazut ca ar fi prin unele zone din Australia. Le-am mentionat mai mult pentru a descrie habitatul si sub acest aspect.

Personal inca nu am vazut paianjenii metionati mai sus iar serpisori nu am vazut direct decat doi, dar nu erau vii. Unul mititel, cred ca inofensiv, probail fusese calcat de o masina si l-am gasit cand maturam frunzele de din fata casei unde locuiam in Beeville. Al doilea l-am vazut departe, in nord, in tomberonul comun de gunoi. Asta nu era mititel si era un crotal, dar nu era viu. Cine stie cum o fi ajuns acolo. De regula in orasele mari nu ajung decat pe la periferii.

Sa revin la subiect. Locatia unde am facut fotografiile e aproximativ la 10 mile, vreo 16 km, la vest de orasul Beeville. Auzisem de cateva luni bune de aceasta opuntie oportunista ce s-a "catarat" in copac si am vrut sa o vad. Acum s-a ivit ocazia. Fotografiile sunt facute in data de 31 ianuarie. Din pacate, desi era la amiaz, cerul era inorat si lumina ce ajungea la opuntia din copac nu era prea buna pentru facut poze si deci pozele opuntiei din copac nu sunt foarte reusite sub acest aspect. Pentru restul fotografiilor ce le-am facut a fost binevenita lumina filtrata de nori deoarece uneori daca soarele e prea puternic, e mai dificil si de multe ori pozele sunt supraexpuse si cu putine detalii.

Opuntia se afla pe o ramura groasa la o inaltime de aproximativ 4 m. Se observa pe prima ramura din dreapta.

     

La fata locului am crezut ca e o singura specie de opuntie crescuta acolo. Si doar cel cu cine eram m-a intrebat daca am vazut si cealalta planta si am zis ca da dar am crezut ca se refera la altceva si nu m-am uitat prin binoclul pe care a vrut sa mi-l dea. Doar nu era sa ma uit prin binoclu la cativa metri distanta. Cand am descrcat fotografiile am avut surpriza sa descopar ca acolo mai era o specie Cylindropuntia leptocaulis. Cea cu ramuri subtiri, verzi, cu diametru un pic mai mare decat un creion obisnuit. In lumina redusa de sub copac am crezut ca sunt niste crengi mai subtiri. Se observa crescute pe acolo si cateva Tillandsia recurvata crescute pe crengute sau pe ramuri de Cylindropuntia, numai ele stiu pe ce au crescut.

 

Cat despre cele doua cladodiuri mai micute ce par a fi separate la fata locului nu mi-am putut da sema cu certitudine daca apartin de planta mare sau sunt chiar separate. Insa pareau a fi doua opuntii. Pozele par a confirma aceasta. Daca e asa, ma intreb oare au incoltit doua seminte de opuntii acolo sau cele mici s-au rupt din opuntia mare si au reusit cumva sa se inradacineze acolo. Asta ar fi o ipoteza interesanta. Ca mai incolteste cate o samnata e una, dar sa inradacineze cladodiuri de opuntii prin copaci asta e alta.

Pun doua detalii fotografii ce maresc zona in care cele cladodiurile mici sunt fixate de copac, fotografia mare din galerie e cu rezolutie mica si poate sunt interesati sa vada marita zona.

 

Am si luminat un pic pozele dar nu pot mari mai mult ca poza devine neclara.
Inclin sa cred ca provine dintr-o samnta dar ar putea fi si dintr-un fruct inradacinat :?

Cam cu un metru mai sus am remarcat inca o oportunista. Eu zic ca-i Yucca, dar n-am indraznit sa-i pun genul la rubrica din galerie ca nu am mai auzit de Yucca epifite :?



Alte opuntii din zona.
Am intalnit si o opuntie ce imbatisa fericita un copac mai tanar.

   

Probabil il iubeste mult ca a salvat-o de motocositoare cand era mica.

O opuntie mai putin fericita. Se observa urmele unor insecte ce sug seva, (discurile alea mai descise cu centru inchis) si urmele activitatii unor insecte miniere.

 

Multe opuntii cresc de-a lungul gardurilor unde sunt protejate in caz ca se coseste iarba, mai ales cand sunt mici.
Dar nu stiu ce sa zic. Se vede cat de mare e iarba dincolul de gardul din spate. Am impresia ca opuntiilor, mai ales mici nu le place sa fie acoperite de iarba ca am observat de cateva ori ca nu apar in zonele cu ierburi inalte desi acolo nu le-ar deranja nimeni. Insa s-ar putea ca asta sa fie numai o impresie. Totusi am vazut prin alte locurri si cate un mastodont de opuntie iesind din iarba si ridicandu-se si la 3 m.

O opuntie langa gardul din spate si detalii spini. Poate vrea cineva sa identifice.

   

Si inca doua langa alte garduri:

 

Fiind vorba de un habitat, nu se poate sa nu pun macar cateva poze si cu alte plante. Am gasit cateva flori salbatice, inflorite.

Doua specii sau varietati de Phlox, se vede diferenta de culoare, adica centrul cu alb, la utima. Presupun ce specii sunt dar nu ma hazardez.

     

Corydalis curvisiliqua :

 

Castilleja indivisa :

 

Nuttallanthus texanus :

 

O specie din genul Nemophila. Sunt aproape nsigur ca este Nemophila phacelioides.

 

Toate florile salbatice prezentate sunt native. Identificarile sunt facute la nivel de amator deci eventuala posibilitate de eroare.

In incheiere un stelat pe care inca nu-l pot identifica dar l-am mai intalnit:



Nu am reusit sa aflu de cand este opuntia aceea in copac. Cand proprietarul a cumparta terenul si casa , acum vreo patru ani, aceasta era acolo.

In incheiere tin sa multumesc inca odata proprietarului pentru amabilitatea de a permite accesul pe teren si fotografierea plantelor.

Numai bine, Ovidiu.

[mescalero]

Salut!

Covi, faine poze! Incercasem sa vad ceea ce ai postst pe noul vechi forum, dar nu reuseam. Daca ai intentia sa le pui si aici, ar fi minunat!
Cu siguranta plantele din copac provin din seminte, vector pasare  :lol: .

Sanatate!

[covi.membru.retras]

Buna Mescalero

Ma bucur ca ai aparut. O sa incerc. Textul nu mi-ar fi greu caci mi-am salvat paginile vazand ca forumul se clatina. Doar ca pozele sunt multe. Si mai am cateva dar vad ca nu imi fac inca curaj sa incarc cateva zeci bune de poze.

Dar o sa incerc. Daca ar fi posibilitatea de a pune mai multe poze odata, sau sa-mi permita selectia unei noi poze la incarcat fara a mai astepta incarcarea primeia ar fi mai usor adica rapid. Mormaiala asta a mea e doar o atentionare daca mai lucreaza cineva la o varianta beta  :-D

Inca o data ma bucur ca ai aparut si ca gasesti pozele intersante. O sa pun poze cat de curand. Cand vei putea poate poti face si aprecieri de identificare.
Eventual, dac ai timp,  descriind eventual comparativ cu alte posibilitai, cheile care te conduc spre identificare, nu faci identificarea strict pe baza experientei. Noi ceilalti avem nevoie de a putea formula descrierea, spinatiei, portului, ... etc  si ne lipseste limbajul pentru a putea trece apoi la identificari pe baza literaturii

Numai bine, Ovidiu.

[covi.membru.retras]

Buna

Habitat 1 Bee County (Beeville 02 ianuarie 2010)

Am amintit cand s-a repornit forumul ca am o a patra serie de fotografii din prima locatie din Beeville. Nu am apucat sa le pun pana acum.
Am impresia ca se lucreaza la varinta beta din greu asa ca nu reincarc deocamdata pozele din primele serii.

Cum data trecuta am prezentat aceasta locatie nu o sa revin asupra descrierilor generale.
Pozele sunt facute in data de 02 ianuarie anul acesta. A fost o zi cam inorata si asteptam poate, poate se lumineaza sa pot merge sa fac fotografiile. S-a inseninat putin dupa amiaza, dupa cum se va vedea din unele fotografii, din pacate cam tarziu si lumina incepea sa scada ziua fiind scurta.
Comparativ cu ultima data cand le-am vazut  impresia mea a fost de un tabou mai mohorat insa poate ca si din cauza timpului plus ca era si un pic frig. Insa comparativ cu cele din pozele care le-am pus pana acum in Corpus Christi, poze facute la diferenta de cateva zile, plantele din Corpus Christi aveau o tinuta mult mai buna dupa parerea mea. E drept in Beeville e ceva mai frig, dar nu cu mult.
Fata de asta vara acum accesul printre scaieti era mai lejer, multi arbusti parca nu mai erau asa rigizi si nu se mai agatau toate de tine cand treceai.
Ceea ce nu mi-a prea placut e ca am constat ca unele din opuntiile de vara trecuta, care fusesera puternic atacate de insecte si fungi dar care totusi se tineau inca bine, s-au prabusit. Dar nu toate. Altele se tin inca desi aspectul lor de aproape nu e prea bun, insa poate aceasta se datoreaza anotimpului.
In toamna au fost ploi multe, probabil si asta a accelerat caderea unora dintre plante. Din pacate nu se prea vede din fotografii cum s-au prabusit, doar daca compar cu aminirea celor vazute in vara pot sa-mi dau sema ca unele care pareau a rezista atacurilor de insecte si boli acum s-au dus.
In mod cert insectele ce le-am surprins in vara trecuta sunt distructive si in plus prin ranile ce le produc lasa poarta deschisa altor atacuri.

Prima data m-am dus la acea insula de arbusti si arbori de care am pomenit, in seria a treia de fotografii si unde gasisem pe o latura opuntii neatacate de insecte si am presupus ca aceasta poate se datora faptului ca fiind mai expuse, pasarile ar fi distrus insectele. Din pacate m-am inselat acum erau atacate puternic si acestea.

Probabil cei care au apucat sa citeasca ce am mai scris despre locatia aceasta isi amintesc de insectele ce le-am semnalat atunci. Pentru cei care nu au apucat sa citeasac este vorba de un atac masiv de gandaci de cactus care sug seva si favorizeaza atacul de ciuperci. Atunci am gasit doua specii de astfel de insecte din care una am reusit sa o identific ca fiind Chelinidea vittiger iar a doua din cauza unor fotografii nereusite si datorita faptului ca nu am recoltat specimene si din aceasta nu am reusit o identificare precisa insa azi sunt aproape convins ca a fost o specie din genul Narnia. Suspectez tot una din aceste specii ca au facut ravagiile pe planta mentionata mai sus (primele foto mai jos ). Acum nu am observat insecte pe plante, fapt normal fiind iarna.

Am reusit sa gasesc fotografia unei opuntii din cele mentionate mai sus facuta in vara. O sa afisez comparativ cum arata acum planta adica in data de 02 ianuarie 2010 in stanga si cum arata in data 06 august 2009 in dreapta, iar sub ele, detalii extrase pentru a se putea remarca diferenta.

   

   

Nu am reusit sa prind exact acelasi unghi dar se vede ce este aceiaisi planta.
Se remarca atacul de insecte.
Se mai remarca un fapt interesant. Cat de rapid creste un cladodiu. Daca privim cladodiul central, din detaliul din august anul trecut (cel cu un mic defect staga sus), si numim "urechi" (nume sugerat de imagine, nu ca nu ar fi tehnic ) privind urechea din stanga (dupa cum privim noi) se observa aparitia unui cladodiu tanar care are inca frunzulitele ce se vor pierde pe masura ce va creste. Dca privim aceiasi "ureche" in detaliul din ianuarie 2010 se remarca ca acesta a atins dimensiuni mature similare cladodiului din care a emers.

Deci in 5 luni, care includ si luni de iarna, asc cum este iarna aici, de la inceputul lui august si pana la inceputul lui decembrie, cladodiul a crescut de la faza juvenila asa cum se vede din detalii.
Acelasi lucru se poate observa pentru un alt cladodiu orientat catre noi situat jos, la mijlocul fotografiilor cu detalii.

Opuntiile nu sunt deloc cactusi cu crestere lenta. Cel putin unele specii. Nu stiu cum e la alte specii de opuntii.
Crescand atat de rapid, nu ma mir ca nu am recunoscut unele plante.

In continuare o sa afisez numai fotografii facute in ianuarie 2010.
Cateva detalii ale plantei de mai sus pentru a remarca mai bine atacul. In a doua poza se vad clar acele discuri caracteristice de intepaturi, cu centru de culoare inchisa.

 

Ar mai fi o posibilitate care ar explica poate avansarea insectelor. Ierburile crescusera foarte mult intre timp. Acum erau proaspat cosite. Le-au cosit inainte de anul nou cu vreo doua zile, dar din unele poze se va putea vedea cat au fost de inalte. Din cate am vazut anul trecut au cosit locul de doua ori. Intersant cum cu ploile din toamna-iarna plus reducerea temperaturilor au determinat o crestere exploziva la unele ierburi si plante in timp ce altele au intrat in reapus.

Avand in vedere numarul mare de intepaturi aparute probail atacul acestor insecte se face in valuri sub forma de invazii. Poate de asta am vazut atat de multe plante care crescusera candva bine si acum decadeau brusc. A fost o invazie de gandaci de cactus. Nu stiu insa exact cum este, si fac doar presupuneri.

De la aceasta insula de arbusi m-am indreptat spre o a doua, in directie aproximativa vest, care nu o vizitasem anul trecut, unde am facut o fotografie la opuntia ce se vede la baza insulei si un detaliu.

   

Apoi m-am deplasat inspre liziera ce se vede in fata. Liziera unde de asemnea nu ajunsesem nici anul trecut. Se vede diferenta intre locul cosit si unde ierburile au ramas.



Ajuns aici am constat ca de fapt nu este o liziera ci doar o fasie lunga de arbori si arbusti ce separau parcela pe care eram de o alta care urma.
M-am deplasat de-a lungul acestei fasii, in directie sudica, spre dreata fotografii facand diferite fotografii, focalizandu-ma in special pe opuntii.

                                       

Tot pe aceasta fasie am facut si cele trei fotografii cu Tillandsia recurvata, pe care le-am prezentat deja la tillandsii, cu mentiune ca acelea au fost facute aici, dar fiind deja incarcate in galerie mi-e usor sa le afisez din nou. M-am laudat nu  regasesc fotografiile, e vorba de cele 3 la care am mentionat data de 02 ianuarie. Le afisez si aici pentru ca apartin de habitaul acesta, dar fac afisarea  in alta varianta decat cea uzuala, pentru  pentru a nu incarca galeria din nou cu aceleasi poze.

   

Cum era o zi friguroasa si pasarelele stateau zgribulite printre crengi. De regula nu le vezi stand asa fiind mult mai vioaie.

 

Am vazut si doi  palmieri iesiti din seminte printre arbusti si copacei. Unul inghesuit bine, dupa cum se vede in prima poza de mai jos. Si in Beeville cresc unii palmierii dar intr-un numar mult mai redus decat in Corpus Christi. Prezenta lor parand mai mult ca accidentala. Nu stiu cate specii, impresia mea e ca doar una cea din imagine, dar unii seamana asa de bine intre ei ca abia cum incep sa fac unele diferente. Pentru decor in oras se cresc si alte specii. Am facut si un detaliu la frunza pentru cine ar putea identifica.

   

[covi.membru.retras]

Dupa ce am fotografiat opuntiile de mai sus am ajuns in dreptul dreptunghiului in care am facut fotografiile anul trecut. Am constat ca ceea ce numisem atunci o prelungire in L a  dreptunghiului era de fapt aceasta fasie si nu un masiv de arbusti si de fapt aceasta fasie este separata de dreptunghiul  mentionat de o fasie de iarba prin care pot trece bine doua motocositoare mari (au utilaje agricole uriase). Dincolo de fasie am constata ca dreptunghiul astfel intrerupt ar continua. Cred ca mentin aceste fasii, dreptunghiuri si insule de arbusti si pentru protectie de vanturi si microclimat dar probabil asa cum am vazut in situatia fermelor mari unde cresc vite in libertate acesti arbori si arbusti au si rol de adapost al animalelor in timpul caldurilor mari de vara. Dar pe de alta parte cred ca este si un motiv mult mai simplu: le tin si pentru ca le plac. Acestea au si un rol important in mentinerea unor zone in care supravietuieste fauna. Locatia aceasta este la marginea orasului, dar am vazut si zone extrem de intinse in care acesti arbori si arbusti formeaza adevarate paduri. In acele situatii am putut aprecia corect dimensiunea lor avand perspectiva relativ de sus de pe autostrada.
Iarba cosita cred ca o folosesc ca nutret tot pentru animale in special pentru cele tinute in sistem ca la noi. Acestea sunt vaci pentru lapte. De multe ori ele au pasuni anume irigate si insamantate cu ierburi aparte. Se vede bine distinctia intre o pasune cultivata si una naturala.

Deci ajuns in dreptul dreptunghiului mentionat m-am intors in directie opusa din care am venit, adica spre est si m-am intors intrand printre arbusti. Am evitat incalceala de la mijloc prin care spuneam anul trecut ca se avanseaza extrem de greu coborand spre latura sudica si deplasandu-ma printre arbusti oarecum paralel cu acestia si doar aproape de iesire am mai revenit inspre nord. Insa nu am revenit chiar in linie dreapta, osciland pentru a prinde diferite opuntii ce le vedeam. Cum am spus la inceput de data asta deplasarea printre arbusti si scaieti a fost mult mai usoara. Asta vara toate se agatau si intepau.

Am intrat prin stanga copacului ce se vede in prima fotografie, copac care acum e desfrunzit unii pierzandu-si frunzele peste iarana. Se vad din nou cat de mult au crescut ierburile. Totusi in interior desi erau evident mai inalte decat in vara nu aveau densitatea de la margine.

                                         

anul trecut facusem mentiunea ca gasisem un grup de yucca mici si cam palide care nu aratau a merge prea bine. De data asta le-am gasit vioaie si prospere. Probabil ploile din toamna-iarna si o scadere a temperaturilor le-au pornit in vegetaie si asta vara cand le-am vazut dormitau.

     

La ultima yucca vad filamente. Or fi specii diferite?

             

Aceasta a fost a patra serie de fotografii de acolo. Nu stiu cat de coerent am fost in explicatii si cat de utile sunt. Dar am incercat sa explic si cum m-am deplasat considerand ca e mai interesant asa. Si sper ca n-am facut prea multe greseli nici de coerenta si nici de dactilografie, fiind o redactare la prima mana.

Numai bine, Ovidiu

[covi.membru.retras]

Buna

Habitat 1 Bee County (Beville, sambata, 20 februarie 2010)

Sfarsitul trecut de saptamana mi-a fost mai activ. Dupa ce am fotografiat Yucca inflorita ce am prezentat-o, la Dansand cu cactusii, aveam intentia sa merg intr-o alta locatie. Totusi fiind aproape am zis sa arunc un ochi sa vad ce se intampla in prima locatie, cea care am inceput sa o prezint anul trecut. Mi-am zis sa nu stau mult, dar se pare ca am fost inspirat asa ca am ramas acolo si nu am regretat. Se va vedea de ce. Totusi a doua zi duminica, am fost si intr-o a treia locatie din Bee County si am facut fotografii si acolo.
In acest moment m-am simtit incurcat cum sa fac distinctie cand vorbesc de una sau de cealalta. Am decis astfel: numesc Habitat 1 Bee County prima locatie ce a am prezntat-o si anul trecut. Cu nr.2 am numerotat Habitatul in care am fotografiat opuntia din copac. Cu nr. 3 habitatul care va fi prezentat intr-un subiect ulterior. Astfel se va putea urmari mai usor locatia din habitat in care am facut fotografiile si cum in unele habitate am posibilitatea sa revin usor, cel putin deocamdata e probabil sa pot face asta, cum sunt habitatele nr.1 si nr.3, se va putea urmari comparativ si o eventuala evolutie..
Deci la un subiect privind habitatele voi pune de acum titluri (am putut si am editat tiluri si mai sus). Acestea vor fi de genul: Habitat nr....cu nr. respectiv, apoi voi trece numele tinutului la care ma refer si in paranteza ( locatia exacta daca o stiu si data in care au fost facute fotografiile) Data principla caci daca consider necesar si am posibilitatea se poate sa inserez  foto din alte date sau locatii dar in aceste cazuri voi mentiona expres in text. Habitatele 1 si 3 sunt in orasul Beeville de aceea in paranteza apare numele locatiei. Nr.2 e in afara orasului si cum nu stiu numele zonei nu apare nimic. E o zona de locuinte mai izolate care inconjoara orasul la distanta mai mare. Dar nu am aflat numele exact.

Deci o a cince serie de poze facute in Habitat nr.1 Beville in data de 20 febriarie 2010. Aceasta serie e facut la aproape doua luni de cea prezentata mai sus care a fost in data 02 ianuarie 2010. Deci o diferenta de la iarna la primavara devreme. Nu am fost in aceiasi portiune de habitat in care am fost ultima data ci in alta din cea care atunci ramasese nevizitata cu exceptia trecerii pe la prima insula de arbusti de unde am pus mai sus foto comparative cu anul trecut..

Deci:

Sectiunea 1 Opuntiile

In zona insulei mentionate nu am vazut mari schimbari. Totusi cateva foto.
Opuntia la care am pus mai sus comparativ cu anul trecut se prezenta acum asa:

     

Am vazut o usoara diferenta de culoare la cladodiul pe care l-am mentionat ca fiind crescut anul trecut. Nu se prea vede aceasta din foto.




Am inceput sa dau atentie marita in a observa cladodiurile care prezinta unele particularitati.

Cineva intreba pe forum: daca se ranesc cactusii intre ei cand cresc? Am observat ca par a avea un anume fel special de a evita aceasta. Fie intre ei, in special, fie in relatia cu alte specii de plante in general. Pare o prostie ce zic dar parca plantele iau in calcul si anumite miscari posibile datorate vanturilor de intensitate medie si crescand in consecinta.

Un caz particular al celor sustinute mai sus este cazul cladodiurilor aceleiasi plante. Astfel in foto de mai jos planta a gasit solutia pentru doua cladodiuri crescute foarte apropiat, intre ele fiind doar o areola, fara a renunta la unul din ele, orientandu-si cladodiurile astfel incat sa faca un compromis intre ele si in acelasi timp de a pastra orientarea optima, dupa cum ajunge lumina solara la ea, fiind umbrita de arbusti dintr-o parte.



Mi s-a parut interesant faptul ca, parca, planta a luat in calcul si cresterea spinilor de pe cladodiuri. Nici prea mult pentru a pierde lumina, macar partea expusa a cladodiului din spate sa aiba orientare favorabila fata de soare,  dar nici prea putin pentru a se rani cu spinii intre ele. Ori ar mai fi varinata ca planta isi poate "controla" cresterea spinilor ca sa nu se raneasca singura. O alta observatie ar fi ca areola dintre cele doua cladodiuri e plasata putin in fata planului in care ar fi cele doua areole din care au crescut cladodiurile, planuri raportate ca paralele la planul general al cladodiului mama. A fost asa initial sau cladodiul "s-a ondulat" in crestere si a avansat in fata areola pentru a-si putea dezvolta si pe aceasta areola spinatia?

O rezolvare a unei situatii si mai complicata de crestere am vazut-o rezolvata de o opuntie din Habitatul nr.3, dar la aceasta voi face mentiunea expresa cand va fi timpul.

Aceste "rezolvari" de situatii mi se par curioase la plante pe care le consideram in general "rigide" in compartie cu flexibilitatea altora cum ar chiar si in cazul ramurilor unui copac, aparent rigide. Care mai ales daca sunt tinere stiu sa ocoleasca un obstacol. Ploblema apare la ele cand cresc in grosime.
Ca observatie generala dar nu intodeauna valabila, am observat ca parca plantele nu pot evita ranirea in crestere cand aceast s-ar produce datorita unor obiecte nevii, in special cand acestea au dimeniuni mici. Parca "nu le-ar vedea" Fac o paranteza punand mai jos doua detalii ale unei plante din Habitatul nr.2 crescuta langa un gard de plasa sudata.

 

Se observa la cladodiul de sus care nu a "stiut" sa evite sarma relativ subtire si s-a ranit serios in crestere. Cladodiul urmator in dreapta mai jos pare "a fi invatat lectia" de la fratele mai mare  si incerca o "rezolvare" incovoindu-se. Parerea mea e ca nu va reusi, planta nepuntandu-si in final controla crestrea in dimensiune a cladodiului. Poate acest cladodiu mai mic a fost "ajutat" simtind fratele mai mare in apropiere si se incovoie ca sa-l evite si o face intr-un anumit mod "simtind" putin si sarma gardului si directia impusa de acesta.
In detaliul luat de aproape se observa ca pe masura ce cladodiul creste zona ranita, deschisa, este afectata de fungi, insa planta in acest caz o poate izola, se cicatrizeaza cu aspect de lemnificare. A se observa o latura din rana in forma de V de sus in jos. Sus planta pare a fi eliminta portiunea atacata de fungi si s-a izolat prin cicatrizare. Jos chiar la baza rana e activa, se observa seva ce curge. Probabil procesul va inceta cand cladodiul va inceta sa mai creasca in dimensiuni si dupa un timp in care prin cicatrizare-izolare rana nu se va mai deschide prin frecare cu sarma ca urmare a actiunii vantului.

Desigur toate exprimarile mele de mai sus pornind de la comportamentul si perceptia umana sunt foloste sugestiv nu ca lucrurile s-ar petrece exact asa cum simtim noi prin simturile specifice regnului animal.
In cazul obiectelor nevii mai mari, cum ar fi zidurile compacte) evitarea e evidenta la unele dar nu la toate plantele (ma rafer in general si nu numai la cactusi). Unele, cum ar fi cele cataratoare ca iedera) chiar le cauta avand nevoie de sprijin. Altele par a fi indiferente. Altele mult iubitoare de lumina le evita "fugind" parca de la perete. Desigur, cred in acest caz lumina solara este cea care dicteaza plus nevoile planelor de lumina sau sprijin dupa caz. Posibil in cazul zidurilor masive compacte sa aiba un rol si circulatia aerului.
In cazul obiectelor nevii de dimensiuni mici, cum e sarma de mai sus, acestea nu pot fi percepute prin cantitatea de lumina care ajunge, obturatia facuta de ele fiind nesemnificativa pe ansamblu.
Totusi de multe ori am senzatia ca mai exista un factor de data asta intrinsec plantelor care "percep" lucrurile din jurul lor. Nu ma refer la o inteligenta a lor ci la capacitea de a "simti" lumea inconjuratoare si prin alte aspecte nu numai lumina, aer, umiditate, si de a actiona in consecinta pe principiile unui program cu care planta a fost inzestrata genetic.

Revin la subiect cu inca cateva detalii si plante din jurul insulei de arbusti.




Am remarcat printre crengi un cladodiu interesant, in forma de manusa cu un singur deget, crescut pe una dintre plantele din poza de mai jos. Nu se observa decat daca stii unde sa te uiti. E aproape in mijlocul fotografiei usor stanga deasupra portiunii orizontale din creanga din prim plan. Chiar dca nu-l observati nu e o problema caci pun zona luata cu zoom (neavand acces mai de aproape).

 

Se observa cladodiul in forma de manusa cu un singur deget. Intre deget si palma nu apar semne, cicatrizari-lemnoase, ca planta ar fi fost jenata candva sau ar fi avut o rana si s-ar fi vindecat, asa cum se poate observa o cicatrice lunga pe partea exterioara a "degetului manusei", probail datorita frecarii de copac cand a crescut..
Din cate am citit un cactus ranit nu-si mai poate reface epiderma veche si se cicatrizeaza cu aspect de lemnificare care se pastreaza mai mult sau mai putin vizibil, functie de crestrea in dimensiune a zonelor inconjuratoare, pentru toata viata. Daca e asa si daca planta nu a fost jenata de un obstacol ce a disparut intre timp ma intreb in acest caz si in altele similare ce a detreminat cldodiul sa creasca asa? De data asta nu pot face nici macar presupuneri. Nu cred ca e o anomalie genetica pentru ca pe planta cazul e izolat. In genera astfle de deformari ce nu par a fi silite nu le-am remarcat ca fiind frecvente dar nici chiar extrem de rare.

In cladodiul urmator se observa o gaura care il perforeaza complet. Aici insa ar putea fi si semne ale unei rani cicatrizate.



Si mai evident se observa aceasta la un detaliu al plantei cu care am inceput mai sus:



Se observa bine cicatrizarea produsa.
Astfel de gauri observ destul de frecvent uneori mai mari. Nu intotdeauna observ insa si urme de cicatrizare, uneori marginile fiin netede, continui si rotunjite ca la o margine normala de cladodiu.
Uneori suspectez atac de fungi care a fost respins cu scucces de planta care a ramsa doar cu urmele acestuia. Dar in acest caz cicatrizarea e vizibila.

Tot in jurul acestei insule de arbusti erau niste plante cam anemice:

 

Nu stiu de ce sunt asa. Daca nu ma inseala memoria le-am vazut si anul trecut dar nu le-am dat atentie prea mare. Nu sunt plante tinere. De notat ca sunt in apropiere de plantele crescute normal ca inaltime. As putea emite doua ipoteze: un atac de acarieni sau alte vietati, poate cosenile. Anul trecut am semnalat pe unele opuntii niste formatiuni ac de vata si intrebam ce lanosi or fi. Intre timp m-am documentat. Raspunsul este simplu daca tii cont de zona si poate daca stii la ce sa teastepti. Sunt cosenile, din cele crescute uneori in Mexic si din care se extrage un colorant ce era foarte apreciat candva. Am observat ca aceste cosenile debilizeaza rau plantele care par a muri. Nu am remarcat in iarana si nici acum acela formatiuni de cosenile. Poate iarna se retrag si dispar pentru o vreme. O alta ipoteza ar fi folosirea in jurul insulei a unui ierbicid selectiv cu actiune numai pentru dicotiledonate. In jurul insulei se cultiva iarba pentru nutret. Am spus data trecuta ca au cosit la sfarsit de decembrie. Normal tinand cont de zona si anotimpul de crestere a unor ierburi. Ceea ce m-a uimit de data asta e ca au discuit zona. Am impresia ca reinsamanteaza suprafetele pentru nutret. Altfel nu vad rolul discuirii sau poate doar fac o aerisrea a solului si ierburile se refac. Nu e o discuire perfecta. Insa cred ca ipoteza insectidului selectiv cade complet din doua motive: In apropiere sunt alte opuntii si plante dicotiledonate care n-au nimic asemantor. Unele prospera chiar. Si celelalte opuntii ar prospera daca nu ar fi fost atacate de gandacii sugatori de seva. Si apoi am vazut plante absolut similare in zona de arbusti unde sunt sigur ca nu da nimeni cu nici o substanta. Par a fi ca plante puternic debilizate de niste insecte dara care nu provoaca sau nu asa puternic atacul fungilor. In interior am remarcat atac de fungi si pe unel din acestea dar nu pe toate.

In continuare am parasit insula si am intrat in zona de masiv de arbori si arbusti printre care sunt opuntiile si daca tineti minte, cei care ati apucat sa vedeti plantele de yucca mari.
Pun cam toate fotogarfiile ce le-am facut elimnand pe cele nereusite sau evident dublate si cam in ordinea in care le-am facut, pentru a incerca sa va dau ocazia de a vedea asa cum am vazut eu la fata locului.

Am zis cam in ordinea pentru ca d efapt le pun in ordinea in care sunt incarcate in galerie. Uneori am mai ratat cate una si am incarcat-o mai tarziu. Alteori am constatat ca forumul nu-mi incarca pozele in ordinea in care le trimit. Aceasta probabil datorita unui mod de incarcare care mi-a fost sugerat de Dag si trimit si cate 10 poze practic odata, desi in fapt pe rand dar la intervale foarte scurte, gen salva. Uneori o poza se incarca inaintea celei trimise imediat anterior, probabil datorita dimensiunii ei mai reduse.
Insa impresia mea este ca aceasta nerespectare a randului nu perturba foarte mult. Cand imi dau seama sau cred ca e strict necesar fac corectia in afisarea in subiect. O coerctie completa mi-e practic impozibila din cauza timpuli mare necesar de a compara tot timpul succesiunea pozelor din galerie cu cea din calculatorul meu.
De data aceasta insa am extras pozele cu Yucca caci vreau sa ii fac o sectiune aparte si de asemenea unele poze privind alta vegetatie pentru a putea sa faca cateva aprecieri la sfarsit.

Prima sectiune va fi cea a opuntiilor. De data asta se va putea observa bine fenomenul de care vorbeam in celalata prezentare. Prabusirea unor opuntii pe care le stiam mari si transformarea lor in resturi cu aspect relativ recent, prabusire pe care o pun pe seama atacului masiv de insecte pe intreg corpul plantelor, urmat de atacul fungilor pe suprafatele extinse pe care plantele au fost ranite, atac de fungi urmat de un sezon ploios, toate acestea lucrand separat sau in combinatie deodata fiindu-le fatal in final.

Deci in cele ce urmeaza vor fi si cateva imagini horor cu resturi de opuntii. Vor fi si cateva imagini horor cu unele cladodiuri.  Asa ca AVERTIZEZ cei slabi de inima sa nu se uite, eu nu-mi asum nici o responsabilitate in cazul ca veti avea nevoie de ingrijiri dupa vizionare. Cei care se vor uita le recomand a remarca si unele plante cu flori mici si unii arbusti cu flori galbene, insa fara a da atentie la detalii privind acestea caci voi reveni la acestea in Sectiunea 3.

Deci:

     

Remarcati floricelele albe.

                         


Remarcati plantele prabusite (au fost semne si in pozelede mai sus), plante mari si frumoase din care nu au mai ramas decat resturi si eventual unele cladodiuri din etajul final.

 

Cladodiu horor. Daca n-ati citit avertismentul de mai sus nu deschideti poza  Ce insecte miniere au fost aici? Inteleg ca trebuie sa traiasca si ele dar ....



               

Cladodiuri atacate de fungi, horor, nu deschideti daca ...

   

Aceste cladodiuri ca si cele puternic atacate de insectele miniere arata in realitate mai oribil decat in poze.

   

Nu stiu ce animal a facut vizuina asta. Se pot trage unele observatii privind solul de aici.



     

Extrem de putine fructe rosii ramase pe plante. Nu stiu unde au disparut, cele multe de asta vara. Nu se vad pe jos. Probabil pasarile le-au mancat ori au cazut si s-au descompus.



       

Aceasta opuntie o tin minte de asta vara ca fiind din grupa celor cu culoare de un verde mai inchis, intens. Nu a crescut mult. Presupun a fi o specie diferita fata de majoritatea de aici. Nu e foarte frecventa.



     

Multe movile de cartite. Din nou se poate observa solul in care cresc opuntiile.

 

   

Pentru cei care nu au citit cele din vara sau nu stiu. Multe fructe se transforma intr-un fel de segment de planta diferit fata de cel uzual, adica cladodiu si pe ele cresc cladodiuri normale. Daca au fost rosii candva am observat ca se inverzesc, iar in timp poti sa nu mai remarci dieferente de culoare. Daca fructele cad pe sol, in anumite conditii, pot inradacina fiind un mod suplimenatr de inmultire vegetativa a plantei pe langa cel din inradacinarea cladodiurilor si pe lnaga cel sexual prin seminte, planta asigurandu-si pe aceasta cale un viitor mai sigur.



                 

O Yucca, de observat cum "a fugit" dinspre arbusti in cautarea luminii



         

Din nou un cladodiu atacat de insecte miniere dar unde am impresia ca se formeaza un fel de cicatrice-lemnificare in zonele atacate. Poate fi doar o impresie si alta sa fie cauza aspectului exterior.



             


Din nou se observa cicatrizarea zonei atacate de insecte miniere



         

Am regasit un exemplar de Cylindropuntia leptocaulis. In prima poza planta in intregime, in centru. Se remarca mai greu datorita subtirimii trunchiului si aparatul se focalizeaza greu sau mai bine zis numai din intamplare ca sa prinzi o poza mai buna. In a doua un detaliu. Si aici a luat detalii e dificil, pe teren aparatul incapatanandu-se, de regula, sa se focalizeze pe altele.

 

Acestea sunt fotografiile din sectiunea opuntii. Pentru a nu pierde cumva ce am lucrat pana acum, din eroarea mea sau pentru ca imi mai cade cateodata internetul, pentru continuare voi deschide alt raspuns la subiect. In plus e greoi sa lucrezi cu subiecte mari.
Cine vrea poate pune intrebari. Daca nu voi raspunde imediat inseamna ca ca nu sunt "pe faza" sau lucrez la continuare.
Cine e interesat de subiect si vrea sa citeasca si continuarea sa urmareasca topicul caci voi incepe de indata lucrul la aceasta si e posibil sa nu fie raspunsuri intermediare desi va dura ceva pana o voi putea afisa. Continuarea nu va mai contine plante horor si poate fi citita de toti, ba chiar e indicat si ...

Ovidiu

[covi.membru.retras]

Buna

Habitat 1 Bee County (Beville, sambata, 20 februarie 2010)
(continuare)

Sectiunea 2 Yucca

Yucca a fost motivul principal pentru care am mers in aceasta zona in acea zi. Cum o prezentasem pe cea inflorita am zis sa vad cum e si aici. Sicer nu ma asteptam, desi daca as fi citit mai atent despre Yucca din aceste parti ar fi trebuit sa retin ca unele infloresc in aceasta perioada. Sincer a fost a fost o surpriza. Pozele nu redau destul de bine splendoarea acestei plante, mai ales inflorita. Iar bobocul urias este parca ireal in combinatia lui de rosu-bordo si alb pe verdele puternic al frunzelor cu linii perfecte si totul in asamblul de primavara.

Pentru inceput doua dintre "tinerele", ce parca asteptau intr-o anticamera a salonului in care urma sa intru. Se observa ca au filamente pe frunze. Evident alta specie decat cele inflorite.

 


Si acum doamnele. Aceasta cu doua capete si suratele ei m-au fascinat in vara trecuta de cat de picturale pot fi si cat accent pot da peisajului general.

                                                                                       

M-am abtinut sa nu fac comentarii pentru a nu strica tabloul de ansamblu pentru cel care vizualizeaza in intregime subiectul.
De fapt parca nici nu prea pot comenta .... O impresie de aer de la Curtea Regala a Spaniei de alta data, cu infante si doamne elegante, fiecare unica dar toate  avand o anumita tinuta impusa de epoca, printre care roiau cavaleri, tinerii sau batrani, unii cu ranii crunte datorate luptelor purtate  iar altii umflati cu fala in armurile lor pline de tepi. Cavalerii? Opuntiile de mai sus. Dar aer de Curte Spaniola combinat cu cel al cochetariei de la Curtea Regala Franceza, din epoca ei de glorie a luxului, in care in timp ce unele doamne cochetau plimbandu-se, altele priveau dominant, dar zambind periculos, in timp ce stateau in fotolii confortabile iar altele lungite pe sofalele decorate cu florile primaverii. Plante de talie mare ce emana forta si armonie dar in acelasi timp si gingasie si finete. Gingasie care o regaseti in podoabele florale dar finete  aparenta caci pumnalele ce le poarta sunt lungi, bine ascutite si deloc fragile. Tinuta cu guler spaniol ce-ti cere sa le admiri de la distanta, respectand eticheta, dar cu priviri si zambete florale ce-ti ordona sa te apropii. Daca le vezi imbobocite sau inflorite numele de Pumnal Spaniol capata alte rezonante ...  Opuntiile nu sunt asa, iti cer ferm, desi zambind fara severitate, sa pastrezi distanta in timp ce-si etaleaza cu mandrie armura tintuita cu areole impodobite cu aur si argint.

Sper ca Dag sa fie multumit de progresul membrilor forumului capabili de a face o descriere botanica pe teren. :-D

Totusi sa adaug ca majoritatea erau in faza de boboc. Nu stiu in cat timp se dezvolta de la faza de boboc la cea de floare deschisa. Se observa bine, caci am insitat, pe o planta cazuta la pamant, a carei fosta tulpina se descompune, artand ca un rest de tub gol rupt si ca legatura cu radacina initiala este intrerupta, dar care a inradacinat si acum e pregatita de a inflori fiind bine mersi. Asa era si anul trecut fara semne de suferinta. Adica am putea spune ca s-a butasit pe cale naturala. Multe purtau semnul ca au fost in floare si anul trecut, tija florala uscata. Continui sa cred ca specia, cea care infloreste, este Yucca treculeana cu tot rosul ei mai aprins in acest caz. Desi descrierile ce le-am gasit merg pe albul  florii, bobocul fiind in combinatie de rosu si alb. Iar florea in sine cea individuala, clopotelul, nu paniculul de ansambu, este alba. Nu stiu cum dispare rosul dar dispare pe masura ce bobocul florii individuale se deschide. Se observa asta in detaliul de panicul ce l-am pus. Am gasit pe net si foto cu flori ce pe ansambu au si rosu mai mult. Probabil e legat de faza si masura in care florile individuale sunt deschise. Fata de cea prezentata in cultura aici aveau pe ansablu evident mai mult rosu. Grupul de plante este relativ in apropiere de cea cultivata. Cam 1-1,5 km. Comparand descrierile gasite, portul pe anasamblu, dimensiunile si forma fruzei in sectiune, forma si dimensiuni individuale floare, aprecieri dupa alte foto gasite pe net imi pare a corespunde. In plus dar nu exclusiv, timpul de inflorire si faptul ca este nativa in Texas si semnalata in zona. Cu toate ca este mentionata ca nativa eu am vazut-o destul de rar ca sa nu zic prea rar.:?  Dar nici nu am vazut cu de amanuntul multe zone. E prima data cand o vad pe asta inflorita. :? Altele cu port scund am mai vazut inflorite. O alta treaba ar fi ca nu i-am simtit parfumul, dar poate n-am fost atent la partea asta :? Ar trebui sa-i mai vad si fructele daca o sa am ocazia. Daca nu ma insel am citit ca ar fi comestibile :? Ar fi sinonima cu Yucca canaliculata? Numele de Spanish Dagger nu ii este strict specific. Ceea ce nu stiu e ce hibrizi posibili ar putea fi si daca sunt :?

Doua poze de anasambu de arbusiti din jurul plantelor. Parca nu le-am prins prea bine. Impresia de dantelarie de crengi inca neinfunzite e mai puternica in zona decat rezulta din poze.

 

Vor urma sectiunile finale.

Ovidiu

[LazyTomCat]

Salute!
Ave Ovidius!



Abia azi de dimineata am citit tot! Super! Nu am cuvinte pentru munca depusa! :aplauze: :aplauze: :aplauze:


Dar cum sunt cusurgiu si carcotas (din nastere), te previn ca daca nu le pui pe alea de alaltaseara >>> alea de la umbra si alea de pe podul de lemn >>>   :evil:  :mask:   :evil:


Numai bine!


Dag - un lup 'delmonic'

[covi.membru.retras]

Buna

Habitat 1 Bee County (Beville, sambata, 20 februarie 2010)
(continuare)

Sectiunea 3 Florile primaverii

Cateva din florile ce infloresc primavara si le-am gasit in aceasta vizita.

Am atras atentia asupra unui arbust cu flori galbene ce apare in unele din pozele de mai sus. Este vorba de Mahonia trifoliata pe nume comun Agarita. Este deosebit de decorativ in natura primavara cand este inflorit. In restul timpului nu se remarca in mod deosebit. Am citit ca poate atinge si 1,8 m inaltime desi aici l-am gasit in general limitat in julul la 1 m cu cateva exceptii ce oscilau in jurul lui 1,5 m. Este ruda buna dupa gen cu Mahonia aquifolium tot o specie americana intalnita si la noi pentru decor dar care peste vara are un frunzis pielos, verde inchis lucios ce-si pastreaza prin acestea capacitaile decorative.
Mahonia trifoliata nu-si pastreaza aceste proprietati decorative prin frunzis des desi are o frunza interesanta diferita de cea a lui Mahonia aquifolium.
Unele din speciile genului mahonia sunt native pe continentul american iar altele pe cel asiatic.
Mahonia trifoliata este nativa in Texas, Arizona si nordul Mexicului. Are flori galbene ce cresc in manunchiuri si fructe rosii care cica ar fi cometibile putandu-se utiliza in industria jeleurilor.

Cateva imagini, din pacate aparatul nu mi se focalizeaza bine de la distanta pe ramurile subtiri si rare ale arbustului dar se poate ghici explozia de culoare ce o produce in primavara.

   

Din cele de mai sus nu rezulta dar florile apar privirii de un galben stralucitor. Se poate observa aceasta din detaliile de mai jos:

         

Se observa frunza si se intelege de ce epitetul de "trifoliata" Varfurile frunzei sunt cu tepi extrem de tari si ascutiti ce i-am gasit total neplacuti vara trecuta. N-am putut identifica planta pana acum cand a inflorit desi nu ar fi fost complicat dat fiind frunza specifica. Vara trecuta nu mi-au placut deloc dar acum vazandu-i in floare mi-am schimbat parerea

Sisyrinchium angustifolium, iarba cu ochi-albastri, este nativa in zona si are o floare de un albastru extrem de intens si cu un centru galben. Se observa la terminatia petaleor o prelungire micuta ascutita. Este frumoasa dar micuta. Albastrul e chiar asa intens cum apare cel mai intens in pozele mele de mai jos daca nu chiar mai mult. Pe net se pot gasi fotografii ce prezinta un albastru mai deschis. E din cauza luminii intese. Mi-a fost aproape imposibil sa iau de la distanta o foto care sa respecte cat de cat culoarea, dar iau intotdeuna mai multe instanane din care aleg la sfarsit pe cele care mi se par mai bune. E practic imposibil sa vezi cat de reusita este fotografia pe ecranul aparatului. Vezi mai bine daca aparatul este dotat cu vizor electronic. Dar numai odata descarcata poza in calculator poti veea cat de bine ai reusit sau nu. Dau aceste informatii pentru ca si la noi vine primavara si e pacat sa ratati florile de primavara. In varinata macro culorile iasa mai bine, dupa ce te-ai obisnuit un pic si cunosti posibilitatile apartului tau pe varinata manuala.

     

Am intalnit si Corydalis curvisiliqua ce am mentionat-o si la Habitaul nr.2 dar nu atat de frecventa. Poate timpul ei e pe trecute.



Sunt interesanti cum raman unii arbusti si crengile rupte acoperite de un fel de plante cataratoare subtiri, care s-au uscat peste iarna:

   

Oxalis. Multe specii sunt native aici. Uneori au comportament invaziv. Mi-e practic imposibil sa identific bine specia de mai jos. Sunt multe cu floarea galbena. Din comparatia florii si o anumita tinuta (V in sus) a jumatatilor frunzei as sugera Oxalis dilenii.

 

Am facut de doua ori mentiunea sa remarcati micutele flori albe. Sunt Anemone berlandieri, o specie de anemone nativa aici. De fapt aria lor se intinde din Texas spre est pana la Atlantic.  Extrem de frumoase, petale perfecte, culori perfecte, adevarate bijuterii vegetale. De fapt nu sunt numai albe dar de regula acestea se remarca in fotografii, insa majoritatea sunt de un alb stralucitor. Am mai vazut culori pornind de la flori de un splendid albastru inchis (intensitate rara in multimea florilor ce le-am observat aici) la flori de diferite nuante mai mult sau mai putin deschise de albastru, uneori aparand si variante de violet deschis. Apoi o nunata de ... greu de spus, roz inchis? si diferite alte nuante deschise ale acestuia. De regula, din ce am vazut, au culori intr-o singura nuanta insa am observat, putine, bicolore la care cercul interior ce ar trece  cam pe la jumatatea petalelor e alb iar coroana circulara ramasa are diferite alte nuante. Trecerea de la alb la culoare fiind destul de brusca. Din pacate pozele nu mi-au prea iesit la acestea si va fi numai una expusa mai jos.
La aceste anemone intai creste tija florala cu floarea. Are doua tipuri de frunze, cele de pe tija florala si al doilea timp care apar ceva mai tarziu.

           

Se observa al doilea tip de frunza in ultima poza de mai sus.

Detalii profil:

   


O planta a carei floare incepe sa treaca, se vad deja bine dezvoltate al doilea tip de frunze



si detaliu ce se intampla in centrul florii de mai sus (stanga), comparativ cu o floare tanara (dreapta)

 

in final petalele vor cadea si va ramane numai conul pe care se dezvolta semintele.

In prima poza de mai jos se vad in detaliu primul tip de frunze, cel de pe tija florala. Apoi o faza de boboc ce incepe sa se deschida.

 

Si acum o suita de flori si nuante:

               

Sfat pentru cei care vor sa fotografieze florile de camp in special de primavara. Incercati fotografierea la fata locului. O data rupte isi pierd repede prospetimea. Uneori lumina de la soare e binevenita, alteori daca e prea tare va puteti interpune intre soare si planta pentru a crea o zona umbrita. Atentie sa fie continuu umbrita zona pe care o fotografiati sau cel putin cea pe care o veti decupa pentru poza finala.

Sfat pentru barbati: Luati un carton ce-l puneti sub genunchi altfel va inverziti nadragii si aveti probleme acasa :-D Nu rupeti degeaba florile salbatice mai ales daca nu aveti cui le da. Nu merita pentru o poza sa rupi o floare mai ales daca e rara. Daca rupeti faceti-o cu masura sa se bucure de ce gasesc si cei care vin dupa voi. Si nu incercati sa scoateti planta cu radacina sa o duceti in gradina. Nu se va prinde. Cel mult puteti incerca sa semanati plante salbatice dar unele is mofturoase rau. Nu le place decat in camp sau pe dealuri sau la munte iar unora la mare. Sunt si unele ciudate ce au preferinte pentru terenuri degradate, printre resturi de moloz sau crapaturi de beton.

Sectiunea 4 Fauna

Nu am observat prea mult. Unele insectele au inceput a fie active. In numar mai mare am remarcat o specie de lacuste maro deschis-galben dar care nu ma lasau sa ma apropii de ele pentru a le observa mai bine caci ma simteau si zburau imediat la cativa metri distanta. Datorita culorii sunt greu de remarcat in zonele de iarba uscata unde stau. Am observat o specie de fluturi de talie redusa, care nu se remarca prin colorit. Posibil o specie de noapte care mai mult zbura pe distante scurte cand era deranjata de mine, dar nu numai. Foarte probail sa fie deja mult mai multe insecte active dar a fost o zi inorata. In alte zone am observat mai multe in acele zile.
Frecvete cochilii de melci, de dimensiuni in jurul a 3 cm



Musuroaie ce imi par a fi de cartita cum am semnalat la Sectiunea opuntii sau ca cele de mai jos. Unul in zona libera inierbata si celalat in zona unde a fost cultivata iarba pentru furaj si despre care am facut mentiunea ca fost lucrata printr-un fel de discuiala

 

Gauri facute de rozatoare de diametru mai mic decat ceea ce am numit intrare de vizuina in Sectiunea opuntii. Unele gauri evident proaspete.

 

Pasari de talie mica, totusi nu in numar mare, dar de data asta vioaie nu ca in zilele friguroase de iarna si se ascund repede printre arbusti cand te simt fiind greu de observat daca te misti.


Sectiunea 5 Despre sol

Pentru ca BB m-a intrebat despre sol in legatura cu un alt habitat de data asta am luat sema mai atent un pic. Din pacate nu ma pricep decat putin si nu am nici un limbaj format in domeniu.
Singurul test pe care il pot face e cel privind sub aspectul de: greu, mediu sau usor, prin stranagerea in mana a unui pumn de sol si a aprecia cum se desface sau ramane cocoloasa cand desfaci pumnul. L-as aprecia ca pe un sol mediu sub acest aspect. Mingea formata prin strangerea pumnului se desface relativ usor dupa ce desfaci mana. Sub aspectul culorii sol negru, cenusiu iar cel din exterior unde a fost cultivata iarba are si reflexe maronii. In interiorul zonei cu arbusti pare mai negru si mai bogat in nutrienti probabil si datorita compostului natural rezultat din descompunerea plantelor.
Din experienta mea de gradinar daca as fi intrebat as zice bun pentru gradinarit si agricultura. Retine umezeala dar caldurile mari ce vor veni il vor usca repede si caldura mi-ar da batai de cap cu soiurile de legume ce le stiu de la noii stiut fiind ca in aceste conditii florile unora avorteaza si nu leaga rod. Aici trebuie cunoscuti alti timpi de semanat si perioade de cultivat. E total diferit de solul ce l-am vazut in nord, unde era un sol format parca din compctarea unei pulberi fine rosii care era extrem de tare si nu il puteai sapa decat daca il udai iar dupa ce se imbiba cu apa, dar asta se facea foarte incet, il puteai taia ca pe unt dar nu il puteai, decat cu multa truda, faramita si nu bine. Acolo solul nu avea structura, fiind foarte omogen. Am avut cateva tentative de gradinarit acolo dar cu foarte slabe performante fata de ce am avut la noi. De fapt acolo eram in zona desertica. Dar acolo se cultiva mult teren desertic irigand puternic si predomina cultura bumbacului. Nu e desrtul tipic la care ne gandim uzual la auzul cuvantului desert, adica cel saharian. Aici in schimb as spune ca solul e bun, are structura desi se remarca in general lipsa pietrelor.

Solul desi se lipeste de pantof nu o face chiar ca la noi nefiind asa lipicios si se curata usor fata de cel de la noi desprinszandu-se repede sub forma de praf si granule mici. Se observa in foto de mai jos, din zona discuita, ca se formeaza o crusta pe terenul gol expus soarelui si mici crapaturi. Nu am vazut sa se formeze aici crapaturi asa adanci in sol cum se formeaza in unele soluri de la noi prin gradini unde terenul este mai greu. Dar mai mult ca sigur nu am vazut prea mult. A doua poza este la limita unde terenul este inierbat natural si zona ce a fost cultivata cu furaje. In aceasta poza se pot vedea unele roci de dimensiuni mici dar care in general lipsesc. Nu stiu de ce sunt acolo, aparent ,intr-o proportie mai ridicata.




BB in privinta asta cam atata pot dar am pus anume mai multe poze cu musuroaie si teren expus pentru a putea face si altii apecieri. Sper sa nu sara moderatorii in sus de ce atatea musuroaie si gauri de rozatoare in galerie. :-D


In final avand in vedere ca se apropie ziua de 1 Martie sper ca florile de mai sus sa le faca placere colegelor de pe forum. Totusi in plus, pentru toate doamnele si domnisoarle de pe forum, indiferent daca au fost, sunt sau vor fi active pe forum scriind sau nu, indiferent daca citesc sau nu si chiar indiferent daca sunt inregistrate sau doar acceseaza ca anonime forumul, pentru aceasta zi ce vine, anticipat inca o floare de Anemone berlandierii,  o perla albastra care arata exact ca cea din natura, inclusiv culoarea si e din habitaul pe care l-am descris mai sus:



Numai bine, Ovidiu.

[covi.membru.retras]

Salut

... te previn ca daca nu le pui pe alea de alaltaseara ....

Vin si alea, numai ca sunt cam rams in urma. Dar vin. :-))

Ovidiu

[covi.membru.retras]

Buna

Habitat 3 Bee County (Beville, duminica, 20 februarie 2010)

Nota: Am facut posibila vizualizarea foto si in slide-show. Vezi nota finala.


De data aceast sunt fotografii dintr-o locatie noua din care nu am mai prezentat pana acum si pe care o denumesc Habitat 3 Bee County desi in mare este asemantoare primelor doua cu mici diferente. Din acest motiv am considerat ca nu e necesar sa deschid un nou topic pentru aceasta, ea completand imaginea asupra habitatului general. Aceasta locatie este situata la aproximativ 2-3 km de ceea cea am numit Hbitat nr.1 Bee County. Vegetatia este oarecum similara doar ca este o arie mult mai mare acoperita de opuntii printre arbusti si arborii mult mai rari. Solul e asemantor doar ca datorita pozitiei am impresia ca retine mai mult apa. Fiind multe zone plate e o problema cu scurgerea apei si in unele zone, doar o idee mai joase, se acumuleaza apa de la ploi. Uneori simteam cum se afunda piciorul in sol, nu foarte tare dar urma era vizbila. Aspectul opuntiilor e mult mai frumos. Din nou ai impresia ca in spatii deschise le merge mai bine. Ceea ce e si normal dealtfel.
In principiu restul vegetatiei este oarecum similara doar faptul ca arborii si arbustii sunt mai rari dar am remarcat si zone in care arbusti noi incep sa creasca si se indesesc. Nu am vazut insa nici o planta de Yucca. Aceasta este o diferenta importanta. Poate nu am observat bine, dar m-am plimbat destul de mult. E drept, am acordat o importanta mai mare opuntiilor dar nu mi-a sarit nici o yucca in ochi.

Fotografiile sunt in ordinea in care le-am facut, cu eventuale mici scapari care nu deranjeaza. Le prezint pe toate ca sa aveti o imagine cat mai aproape de cum am vazut eu acel loc. Am extras numai cateva imagini care le voi prezenta la sfarsit si cateva repetari. Dupa ce mi-am lasat masina unde era permis, am revenit pe jos, inati am trecut pe langa un grupa incalcit de arbusti si arbori unde nu am vazut opuntii dar in desis se vedeau cativa palmieri ce se strecurau cum puteau. E al doilea tip de palmieri ce rasar spontan. Daca se compara cu cele de mai sus se va vedea diferenta evidenta a frunzei. Fiind insa in mare desis nu am putut sa iau o fotografie de ansamblu a palmierului. Apoi m-am indreptat spre zona de opuntii travesand o portiune de camp inierbat.

                                                                                                                                                                                                                                                                                     

Cateva fotografii ce le-am extras din cele de mai sus pentru cateva notite:

Locul este la o intersectie de sosea cu o autostrada. Pe langa autostrada este si o sosea in paralel. In apropiere de aceasta sosea era candva o portiune mica de trotuar. Candva a fost si o mica constructie, probabil cu destinatie de casa, rurala sau agricola. Pe aceasta portiune de trotuar, ingust si lung de doar cativa metri a avut ghinonul sa rasara o opuntie. O vreme a crescut bine apoi, cel mai probabil datorita vanturilor, s-a rasturnat. Se vede cum cresc radacinile cand e doar o portiune de sol de cativa cm grosime:



Nu sunt sigur dar banuiesc ca acest cladodiu a fost candva un fruct. Daca nu, nu stiu ce a determinat aceasta crestere:



Fructe ce au fost atacate, probabil de pasari, dar pe care cresc cladodiuri obisnuite:



Cred ca fructele pe care cresc cladodiuri, chiar daca au fost rosii se inverzesc inapoi in timp. Dar nu am avut cum s afac observatii in timp. Poate confirma cineva care cultiva opuntia pe langa casa:



Extrem de putine fructe rosii ramase pe plante pe care nu au crescut cladodiuri. S-a fazut unul in galeria de mai sus.

Se observa atacuri ale unor insecte dar nu similare cu cele tip disc mai mare cu centru bine determinat. Uneori am avut senzatia ca ar fi atacuri si de acarieni. Poate aceasta insa nu chiar in poza urmatoare:



Am observat si cladodiuri atacate de insecte care sug seva si care provoaca acele cercuri cu centru bine determinat. Pe langa acestea de remarcat in poza urmatoare si scurgerea de seva din unele areole ale cladodiurilor, semn de alte probleme, insa care arata si ca planta e in vegetatie.



Din pozele de mai sus s-au mai putut remarca scurgeri de seva. Desi de regula le-am observat ca provenind din areole, scurgerile de seva pot aparea si de pe portiuni mai mari din jurul areolelor cu probleme sau din alte rani. Nu stiu ce ar fi putut provoca acele rani tip "gaura de cui" in cladodiul din foto 3 din randul de mai jos. Am dat si detalii marite ale zonelor.

     

Aici cred ca se observa fenomenul de cicatrizare a acelor zone tip cerc fara ca planta sa aiba probleme de atac de fungi.



Totusi desi in aceasta locatie atacul fungilor pare localizat si putin intalnit el exista, insa putine caldodiuri "horor" din privinta atacului de fungi. In prima de mai jos am impresia ca se vede clar cum atacul de fungi se produce in special in zone cu intepaturi unde s-a format inati cerculetul caracteristic urmat de negreala datorata fungilor:

 

Pe urmatorul cladodiu e o crestere ciudata a fungilor. Nu am observat multe asemnea cladodiuri in zona. Acesta fiind unul dintre cele cateva mai aparte.



Nici opuntii foarte sever ciuruite de bola. Totusi mai sunt, putine dar sunt.

 

Urmatorul cladodiu cred ca-si datoreaza problemele in primul rand atacului insectelor miniere.



Cateva cladodiuri cu decupaje mai ciudate. Nu le-am mai extras pe cele cu gauri dar se remarca in galeria de mai sus.
Aici pe langa cel care pare muscat a se vedea si cel din stanga care a suferit o problema in partea de sus si pare a se fi pliat putin, cele doua jumatati memaifind in acelsi plan.



In urmatoarea foto si detaliu marit, se observa ca decupajul a fost produs de ceva si s-a vindecat, fiind o urma subtire lemnificata. Nu stiu ce ar putea face asa ceva. In zona nu am remarcat multe asemnea probleme. In plus aici nu am remarcat nici multe gauri de rozatoare. In alta locatie, ce nu am prezenta-o inca si care va urma, am remarcat ca unele vietuitoare rod bine la cladodiuri, desi probabil numai in situatii speciale cand lipseste altceva.

 

In rest, cum am spus la inceput, vegetatia e oarecum similara cu cea din ce am numit Habitat 1. Se observa cate ceva in foto de mai sus. Anemonele erau si aici frumos inflorite doar ca de fapt mai multe se gaseau pe langa sosea unde era o banda de cativa metri cosita. Mahonia trifolium era si aici inflorita desi nu era asa abundenta ca in prima locatie. Unele plante sunt deja in floare cum s-a vazut. Am remarcat unele ce par a fi din familia Lamiaceae, familia mentei si din familia Urticaceae, familia urzicilor si altele. Multe alte plante pornesc in vegetatie acum. Se observa si Tillandsia recurvata prin copaci si ierburi care cresc catarandu-se pe arbusti si care se usuca peste iarna.

Si in prima locatie si aici se intalneste o specie de vasc.
E vorba de Phoradendron tomentosum, familia Viscaceae. Nu ca m-as pricepe la identificare dar e singura specie ce am gasit-o mentionata in zona, in carti de specialitate privind flora locala, deci daca au gresit ei gresesc si eu.
Vascul e o planta vesnic verde, semiparazita ce extrage seva din arborele gazada dar si-o prelucreaza singur, avand frunze verzi. Din aceasta cauza nu isi extenueaza foarte mult gaza, in cazul unor infestari nu prea severe putand supravietui mult timp. Phoradendron tomentosum creste cu aspect arbustoid pe ramurile unui copac gazda si atinge cam maxim 1 m in diametru. Frunzle, cresc pe ramuri cate doua opuse, de forma de obicei obovata, verzi, verde-galbui, ating o lungime de maxim 6 cm, eu le-am remarcat obisnuit intre 2 si 4 cm, si o latime de 1,5-2 cm. Se fixeaza penetrand ramurile copacului gazda (randul de mai jos, foto 3). Are fructe globulare, albe, de diametru 4-6 mm, putin translucide in bataia soarelui (foto 5, randul de mai jos). Fructele au o pulpa lipicioasa care se coc la inceputul iernii si ramna atasate de planta cateva luni dupa coacere. E o strategie buna caci daca ar cadea pe pamant nu ar supravietui. Desi atat planta cat si fructele sunt toxice, fructele ei sunt consumate de unele pasari Semintele din fructe nu se mistuie si odata eliberate pe unele crengi de copac, incoltesc si penetreaza creaga copacului dand nastere la o noua plantuta. Florile sunt de doua tipuri masculine si feminie. In foto 4 din randul de mai jos, pe langa inflorescente se remarca ca tulpina plantei e acoperita de un par scurt si des. Desi nu se vede bine din poze si frunzele sunt acoperite cu acesti peri, pe ansamblu planta avand de aproape un aspect aspru, rugos. De fapt epitetul speciei "tomentosum" se refera la acest aspect de paros. Numele genului, Phoradendron, vine din greaca si se referea la phoran - hot, talhar  si dendron-arbore facand aluzie la comportamentul de semiparazit ce ia seva si mineralele din copacul gazda.

       

Putin despre fauna. Pe un cladodiu am observat un fel de mamarute foarte active, greu de fotografiat ca nu stateau locului cercetand cladoiul si foarte intersate uneori de ce se petrecea perintre spinii areolelor. Am remarcat doua desene pe spate. Sunt micute undeva cam pana in 3mm. Areolele pe langa care sa vad sunt mici fiind areolele unui cladodiu crescut pe fruct. Nu ma pot pronunta asupra specieie nereusind foto macro si nevrand sa colectez specimene ce nu sunt daunatoare.

 

Fiind o zi cu soare, destul de multi fluturi activi pentru sezonul acesta. Am remarcat o specie foarte frumoasa de papilionida cu aripi ce apar ca negru inchis dar cu reflexe metalice albastrui si altii. Necazul cu fluturii astia e ca nu prea stau la pozat. Trebuie sa se incalzeasca mai mult si mai multe flori ce-i atrag sa fie deschise. Abia atunci se indupleca sa-ti pozeze iar unii au obiceiul prost de a sta cu aripile lipite in sus fiind zgarciti in a-ti arta si tie ce haine au pe deasupra. N-am reusit sa prind decat foto slabute. Dar scopul nu au fost fluturii. Ar putea fi ceva din genul Euptoideta, dar nu ma hazardez prea tare in cazul acesta:



Aceleasi cochilii de melci ce le-am mai semnalat:



Painjenii erau si ei activi. Nu numai cei la sol ci chiar si unii tesatori. De regula e foarte dificil a lua macro la fata locului in cazul lor cand stau pe panza din cauza luminii, (eventual daca ar fi cineva sa tina un carton paravan de celalalta parte totusi poza e o dovada ca si ei erau activi:



In poza de mai jos am surprins unul din familia Salticidae-lor. Daca va uitati intre cladodiuri cam la mijloc un pic stanga vedeti ceva negru. Daca nu am pus si detaliu marit. E un paianjen foarte frumos. Nu e tesator, desi si el ca toti painjenii poate produce matase. El e o felina ce sta la pnada. E capabil sa se furiseze spre prada. Apoi brusc sare ca o pantera asupra ei. E un Phidippus audax, excelent pentru protectia planelor. De altfel cladodiurile pe care le pazeste arata destul de curat. Am sa scriu mai multe despre acest paianjen in lumea necuvantatoarelor caci am poze mai bune cu el dar nu din habitatul de aici. In general nu-mi place sa-i deranjez fara rost si cum pe el il cunosc bine ca i-am dat pace.

 

Pasari erau destul de multe si active dar nu le-am urmarit anume. In aer se rotea si o rapitoare ce plana asemnea uliilor de la noi.

Nu am remarcat atatea gauri de rozatoare ca in primul habitata si nici mobile de cartita. Poate fiind o idee mai jos din cauza ca se acumuleaza mai multa umiditate in sol. O idee mai jos e chiar o idee. Terenul plat ca de campie.

Uneori am impresia ca solul e si nisipos. Noroiul nu e asa lipicos ca la noi.



Cum am scris mai sus si aici Anemonele berlandierii erau frumos inflorite.



Ah, ... am uitat sa sciu ceva. Furnicile. Furnicile erau si ele active. La un moment dat am simtit ca ma inteapa ceva pe piciorul drept. Intepaturi nu piscaturi, adica ca si ceva ce tindea spre adancime nu numai de suprafata. M-am uitat nimic. Mi-am zis ca oi fi agatat iar ceva scai si spini. De fapt si agatasem dar nu le mai dau asa mare importanta. Totusi la un moment dat nu m-am mai rabdat si cum ma curatsem de orice spini vizibili mi-am ridicat picorul pantalonului sa vad ce e. O multime de furnici nu prea mari si nici foarte rosii. Dar nu piscau, muscau! Furnicile astea cand te musca mai multe odata doare de-a binelea. Am scapat destul de greu de ele ca se incapatanau sa urce in sus. E prima data cand am fost invadat asa masiv de ele. Vina e a mea, oi fi calcat in ceva ce ele numeau musuroi, dar nu l-am vazut.
Nu stiu daca sunt aceiasi specie cu cea din detaliul de mai jos, caci acest detaliu nu e luat in locul acela. Acolo numai chef de fotografii nu mai aveam. Dar e o dovada ca si furnicile erau active. Desi e prima data cand vad una pe petale de anemona, desi m-am uitat la multe anemone.



Fiind multe fotografii si greoaie vizualizarea pe rand am facut si un buton slide-show in care cine doreste sa vizualizeze pozele le poate face si in acest mod. In albumul din slide-show pozele sunt ordine incluzand si ceea ce am extras pentru prezentare aparte mai sus si in plus cateva suplimentare privind alta vegetaie si cateva care au rezultat din luarea mai multor cadre asupra aceluiasi subiect, in special e vorba de mamaruta aceea ce se tot misca.

Totusi sa adaug ca daca se vrea a se vizualiza o fotografie mai bine se poate face mai bine accesand-o mai sus.
Sper sa fie mai usor cu slide-show. Pentru cine nu e o bisnuit cu photobucket, cand se misca mose-ul, apare jos sirul de poze. In stanga deasupra acestui bsir niste butoane care daca sunt setate se poate face vizualizarea mai rapida sau mai lenta.

Deci cine doreste clik on SLIDE SHOW

Numai bine, Ovidiu.