Transplantari - generalitati

[Gino]

Buna seara

Transplantarea este operatia care devine necesara in viata unei plante cultivata in ghiveci sau jardiniera, atunci cand totalitatea factorilor care contribuie la dezvoltarea sa in ceea ce priveste varsta, calitatea substratului si marimea vasului, nu mai sunt optime.
 
Prima operatiune de acest fel apare in cazul semanaturilor si poate fi catalogata drept repicare in cazul in care :
-Transplantarea se realizeaza in vase asemanatoare cu cele in care plantele au germinat, sau de dimensiuni mai mari si cu acelasi substat, dar cu o densitate a plantelor mai mica.
-Transplantarea se realizeaza in ghivece de mici dimensiuni folosind acelasi substrat
-Transplantarea se realizeaza in ghivece de mici dimensiuni cu respectarea retetei de sol in functie de fiecare specie in poarte.
Premergator acestei operatii se realizeaza controlul vizual pentru depistarea unor eventuali daunatori sau probleme la colet si radacini.

Urmatoarea etapa o reprezinta transplantarea de necesitate, atunci cand plantele au ajuns sau depasit marimea ghiveciului.
In acest caz pot fi intalnite doua situatii :
- ( a )Transplantare cu inlaturarea totala a vechiului substrat, curatarea si scurtarea radacinilor.
- ( b )Transplantare cu inlaturare partiala a vechiului substrat.
In ambele situatii se realizeaza controlul radacinilor si al coletului si se pot face tratamente preventive cu diverse substante insecticide, sau stimulatori de inradacinare daca este cazul. Ghivecele trebuie sa fie mai mari decat precedentele, pentru asigurarea dezvoltarii in conditii bune a radacinilor si implicit a plantelor. Ghivecele prea mici in raport cu planta si masa de radacini vor influenta negativ dezvoltarea optima.
Ghivecele prea mari favorizeaza dezvoltarea radacinilor in detrimentul plantei.
-Situatia "a" este caracteristica plantelor tinere aflate in plina dezvoltare
-Situatia "b" este caracteristica plantelor mature sau batrane.

Aspecte care pot genera transplantari de urgenta.sau periodice.

-Raportul dintre marimea plantei si cel al ghiveciului nu mai este optim.
-Planta are o dezvoltare lenta si o inflorire slaba.
-Aparitia unor pete nefiresti pe epiderma, pierderea partiala a spinilor, etiolare.
-Tasarea puternica a substratuli, impiedicand absortia normala a apei.
-Consumarea partiala, sau in unele cazuri totala a masei de substrat.
-Deformarea sau spargerea ghiveciului din cauza masei mari de radacini, a stolonilor sau aparitia radacinilor prin orificiile de scurgere ale ghiveciului.
-Infestarea substratului cu diversi daunatori.
-La achizitionarea de plante de la alti colectionari sau din florarii.

Perioada optima pentru transplantare

- ( a ) In perioada de iarna atunci cand plantele sun oprite din vegetatie.
- ( b ) In perioada de primavara - vara, pana cel mai tarziu luna iulie.
-"a" Daca situatia o permite, se pot face transplantari in perioada de iarna.
  Este totusi recomandata situatia : "Transplantare cu inlaturarea partiala a vechiului substrat", pentru a nu deranja sau rani radacinile.
-"b" In perioada de primavara - vara se pot face si "transplantari cu inlaturarea totala a vechiului substrat, curatarea si scurtarea radacinilor", dupa caz.

Baza materiala

-Ghivece de diverse dimensiuni si forme.
-Pamant, nisip si pietris de diverse granulatii, roci minerale sfaramate, tuf vulcanic, perlit, caramida sfaramata, cioburi de ceramica, pietre de diverse dimensiuni, sparturi de marmura.
-Lopatele, pensete, farfeci, bisturie, cutite, manusi de protectie, site diverse.
-Etichete de mai multe dimensiuni
-Substante: insecticide si fungicide, stimulatori de inradacinare, dezinfectante.

Precautii ulterioare

Dupa realizarea transplantari, este de preferat ca plantele sa fie plasate in locuri usor umbrite si sa nu se ude imediat, apoi sa revina pe cat posibil in locurile initiale si sa se mentina orientarea plantei in raport cu soarele ca si mai inainte.

Nu am pretentia ca am acoperit toate aspectele, de aceea datele de mai sus pot fi copletate prin disectia fiecarei situatii in parte.

Informatii utile in legatura cu subiectul :
http://www.cactusi.com/topic1384.htm
http://www.cactusi.com/topic1738.htm
http://www.cactusi.com/topic235.htm
http://www.cactusi.com/topic2772.htm

[Cristi]

Excelent articol!
Nu sunt preamulte de adaugat,.
Ca o completare, ghivecele in care se pun plantele trebuie sa fie noi sau bine curatate prin stergere si spalare cu apa. Daca planta care a fost ultimul 'oaspete' al ghiveciului a avut vreo boala a radacinilor e bine ca ghiveciul sa fie dezinfectat chimic (cu formalina) sau termic cu apa clocotita.
Foarte simplificat avem doua feluri de situatii la transplantari: plante tinere, carora le dam un ghiveci mai mare; aici curatarea radacinilor nu e obligatorie.Daca se face, cu cat e mai drastica (si implicit se rup mai multe radacini fine), cu atat e mai recomandabil ca planta sa se lase la aer vreo 10 zile pentru vindecare si abia apoi sa se replanteze. A doua situatie e cu plantele mature, carora le schimbam substratul, dar nu si marimea ghiveciului. Aici trebuie curatate farte bine radacinile( se pot si spala sub jet de apa) si planta se lasa 10 zile pe masa la lumina si ventilatie pentru vindecarea tuturor ranilor. Apoi se poate pune in acelasi ghiveci (curatat in prealabil) si cu un substrat nou.

[covi.membru.retras]

Buna

Da un articol bun si venit in timp util.

Dar ar mai fi ceva de spus. Intotdeauna mai este ceva de spus. Cu cat e mai bun articolul cu atat sunt mai multe de spus pentru ca un articol bun inspira.

1. Intai pregatiti materialele. Componentele pentru sol pot fi pregatite din toamna si depozitate iarna, pentru nevoi mai mici, in galetile mari de lavabil. Galetile vor fi bine spalate si uscate. Eentual se pot depozita amestecuri gata preparate. Intotdeauna e bine sa ai un stoc de componente. Pentru transplantari facute iarna te pregatesti din toamna, daca nu esti sigur ca ai de unde procura ce-ti trebuie.
2. E importanta organizarea locului unde se fac transplantarile, mai ales daca se fac mai multe. Sunt utile si diferite vase de plastic, gen lighean, in care se poate prepara amestecul pentru transplantari numeric reduse, in care se pot scoate plantele din ghiveci pentru a nu imprastia solul peste tot sau in care aseza plantele pregatite pentru transplntare. In cazul unor transplantari de ordinul a zeci sau sute de plante este utila conceperea unei mese speciale de transplantare.
3. Pentru plantele cu sistem radicular redus din diferite cauze si in special pentru plantele tinere folositi sprijinitori de inradacinare. Acesti sunt de regula diverese pietre de marime si forma potrivita.
4. Bucurati-va de ceea ce faceti. La sfarsit apreciati si estetica finala si daca se cere decorati un pic ansamblul.
5. Un articol de referinta:

http://www.cactusi.com/cactus.php?name=Forums&file=viewtopic&t=1495&highlight=blossfeldia+liliputana

Avand in vedere numarul mare de articole, nu s-ar putea pune cel de mai sus undeva cu o eticheta lipicioasa? E pacat sa sa nu stea undeva unde e usor de gasit fiind extrem de atractiv si util incepatorilor.

Cred ca in noul-vechi forum se derenjasera fotografiile asa ca ma bucur ca l-am regasit.

Deci Gino, Cristi, daca aveti, completati cu poze care arata succesiunea. Eventual in cazul fasonarii de radacini poze inainte si dupa eventual cu sageti explicative pe poza de ce a fost nevoie si cum s-a gandit fasonarea.

Cristi banuiesc ca voi aveti "mese profesionale" de transplantare. Adica din cele cu laterale pe trei laturi in care poti pune solul in voie si operatiunea trecerii in noul ghiveci se simplifica si eficientizeaza. Ar fi un subiect interesant desprea astfel de mese si doatarea lor. Eu cand aveam mai multe transplantari de facut aveam o masa in garaj facuta din cornier sudat, cu inaltime ceva mai mare decat cea obisnuita incat sa poti lucra comod stand in picioare. Masa care in perioada in care nu aveam transplantari imi servea in banc de lucru pentru lucrari uzuale ce apar intr-o casa.

Numai bine, Ovidiu.

[Gino]

Buna seara

Ma bucur ca au aparut si completari la subiect si sunt convins ca mai sunt si alte lucruri de spus in legatura cu transplantarile.
Un subiect inca neatins si interesant cred eu, il reprezinta transplantarile plantelor hardy.
Daca in ceea ce priveste plantele de talie mica nu sunt probleme, atunci cand vine vorba de mutarea uneia sau mai multor colonii de Opuntia, sunt convins ca apar probleme destul de serioase.
Pana si o decopertare partiala a solului acolo unde se afla o colonie sau mai multe, ridica probleme.
In principiu plantele hardy, nu ar avea nevoie de transplantare, dar sunt situatii si situatii.
Cel mai in masura sa contribuie cu informatie este Fabian.
El a trecut acum cativa ani printr-o astfel de situatie de mutare a unor colonii de Opuntii hardy dintr-o locatie in alta.

[eduart]

Salut tuturor,

O mica adaugare la acest topic (si articol) excelent.

Dupa realizarea transplantari, este de preferat ca plantele sa fie plasate in locuri usor umbrite si sa nu se ude imediat (...)

Pentru cactusi - este regula "de aur".

Pentru alte plante suculente - in mod special Crassulaceae, dar si alte suculente - o udare usoara imediat dupa transplantare este benefica. Nu as uda Euphorbiacealele si Aizoaceaele cu suculenta excesiva, dar in rest inclin pentru o udare usoara. In general pentru plantele cu suculenta marginala (sub-suculente) udarea devine obligatorie.

Alte doua aspecte:

1. este bine sa aveti gata preparat un "amestec de baza" pentru transplantari urgente sau pentru cand nu aveti timp sa preparati cantitati relativ mici, care sa poata fi personalizat (sau nu) in functie de planta.

2. Amestecul nu trebuie sa fie complet uscat, ci usor umed. Daca este complet uscat nu se poate face un amestec omogen mai ales daca avem granulozitati foarte diverse - pietrele vor fi la suprafata, iar particolele fine vor cadea pe fundul tavii pentru prepararea amestecului.

Numai bine,

Eduart

[mih]

Buna ziua !

 

2. Amestecul nu trebuie sa fie complet uscat, ci usor umed. Daca este complet uscat nu se poate face un amestec omogen mai ales daca avem granulozitati foarte diverse - pietrele vor fi la suprafata, iar particolele fine vor cadea pe fundul tavii pentru prepararea amestecului.

 Vin si eu cu o mica mentiune : nu va bazati pe umiditatea naturala a pamantului de frunze, in cazul in care intra in compozitia amestecului. Aceasta umiditate ascunde fungi, spori si foarte posibil multe alte mici vietati potentiale daunatoare neobservabile la prima vedere. Uscati bine acest pamant inainte, bagati-l la cuptor ( jumatate de ora este arhisuficient ) la foc moderat, pentru a fi siguri din acest punct de vedere. Apoi puteti sa-l umidificati, cand il folositi. Deasemenea pastrarea sa uscat si in recipiente neinchise ermetic, eventual la soare, inlatura pericolul aparitiei altor daunatori.

 Toate cele bune !

[eduart]

Salut tuturor,

Uscati bine acest pamant inainte, bagati-l la cuptor ( jumatate de ora este arhisuficient ) la foc moderat, pentru a fi siguri din acest punct de vedere. Apoi puteti sa-l umidificati, cand il folositi.

Corect, asa este! Pe langa daunatori mai este o problema - semintele! Singura componenta organica pe care o folosesc (pe langa foarte mici cantitati de "pamant viu") este compost (pamant negru) facut de mine. Netratat termic semintele pot fi o problema, mai ales daca incoltesc la baza cactusilor, printre spini, greu de inlaturat.

Toate cele bune,

Eduart

[Melchior]

Aceasta umiditate ascunde fungi, spori si foarte posibil multe alte mici vietati potentiale daunatoare neobservabile la prima vedere. Uscati bine acest pamant inainte, bagati-l la cuptor

   Salut!


   Un sol preponderent cu humus (si nu numai) pe langa vietati daunatoare, contine si microorganisme folositoare pentru plante .Daca fierbem aceste soluri in cuptor sau afara in vase mai mari cum facem noi este bine sa amestecam solul tratat cu un sol odihnit in care se regasesc aceste microorganisme.Amestecul se face pe masa sau pe jos pe o suprafata plata deci nu conteaza daca este putin umed sau uscat,important este sa amestecam bine componentele.


Melchior

[Gino]

Buna ziua

Foarte buna observatia domnului Levai.
Eu, din considerente de timp, nu sterilizez amestecul de sol.
Evident ca din aceasta cauza, in ghivece apar tot felul de buruieni.
Unele care dispar destul de repede, nereusind sa penetreze ghiveciul si sa-si infiga radacinile in sol. Ghivecele mele stau direct pe sol, marea majoritate.
http://gino.sunphoto.ro/Printre_cactusi/TDJQZIWRZPMWRXUFBLA
Nu ma deranjeaza buruienile crescute in ghivece decat in momentul cand devin ...luxuriante si pun in pericol planta din ghiveci, altfel, unele dintre ele pot fi bune indicatoare ale umiditatii substratului.

[covi.membru.retras]

Buna

De acord 100% cu ce a spus Melchior mai sus si de asemnea de acord 100% cu ce a spus si Mih

Adica cred ca e ceva mai complicat.
Si eu stiu si sunt convins ca pentru a-i merge bine unei plante solul trebuie sa fie "viu".
Totusi plantele asimileaza compusi anorganici din sol
Pentru aceasta plantele sunt ajutate de anumite microrganisme. Cred ca specifice pe grupuri de plante.
S-ar putea ca, in timp ce unele sunt favorabile unora, sa fie daunatoare altora.
Plantele autohtone sunt invatate cu microrganismele din solul nostru. La fel cele ce vin sin zone cu sol similar din punct de vedere al microorganismelor de la noi.
La fel cele ce s-au aclimatizat, fie si numai prin culturi de generatii in ghivecele noastre. Aclimatizat din punct de vedere al climatului microbiologic.

Daca plantele pentru asimilarea nutrientilor anorganici au nevoie de anumite microorganisme, atunci intrebarea de unde acestea daca solul e sterilizat.
Am mai pus aceasta intrebare si referitor la solul pur mineral. Dag a dat un raspuns pe care il cred foarte bun si la care, daca m-as fi gandit, ar fi trebuit sa-i stiu raspunsul.
Samnata e inzestrata de la anstere cu microorganismele necesare. Adica le poarta cu ea. Odata semanata ea le va raspnadi in sol sau le va mentine pe radacini si in conditii favorabile se vor inmulti suficient. De aceea in anumite cazuri daca sterilizam o samnata si in sol ea nu mai gasetse microoganismele de care are nevoie, odata incoltita s-ar putea ca in final sa moara de foame.
Pe de alta parte chiar si solul mineral este viu, nu trebuie neaparat sa fie humus pentru viata acestor microorganisme, unele fiind adaptate la roci.
Cactusii provin din zone cu un sol foarte diferit de a-l nostru. Tot ce se poate ca in cazul asa nbumitor specii considerate dificile aceatsa sa fie una din problemele majore pe langa necunoasterea sau neindeplinirea cerintelor de cultura adecvate.

Impresia mea e ca multe plante au fost considerate dificile la inceput cand au ajuns pe taramuri straine. Apoi treptat s-au raspandit si in prezent nu se mai prezinta ca dificile. Mi se pare ca s-a produs pe langa la aclimatizarea la conditiile de cultura si o aclimatizare microbiologica.

In cazul transplanarii de plante in mod sigur pe planta se vor gasi destule microrganisme din cele necesare plantei si se vor raspnadi in sol sau vor fi pe radacini

De aceea as zice ca in cazul plantelor dificile steriliarea solului sa se faca bine si sa se evite contaminarea la inceput. Oricum ulterior vor apare microrganisme autohtone pentru ca ele se raspnadesc si prin aer, sau pur si simplu prin contactul solului cu diferite obiecte sau fiinte vii, fie insecte fie mana omului.

In cazul unor plante care nu prezinta dificultati in cultura la noi, tot ce se poate ca fie adaptate la noi, fie prin adaptare la climatul microbilogic  fie prin similitudinea cu microclimatul de origine sa fie util sa avem din start un "sol viu".
Totsui as inclina pentru sterilizarea solului urmand ca acesta sa "capete viata in timp. Asta mai ales din cauza ca microrganismele patogene sunt prea periculoase, mai ales pentru cactusi.

Nu stiu cat de valabila e teoria cu microrganismele din sol care ajuta la asimilatia nutrientilor. In privinta microrizelor ele sunt de regula specifice si planta trebuie sa fie purttoare ale acestora, chiar si in stadiul de samanta.

Nu pot da un exemplu in privinta cactusilor. Totusi pot da o comparatie cu citricile care depind complet de microrize specifice. Unda din greselile pentru care se pierd plante la trasnplanatare este ca se curata pamantul de pe radacini. Daca s-ar mai si mocirli cum facem noi la transplantarea unor pomi pierdem planta. De fapt microrizele in aces caz sunt atat de sensibile incat se recomnada transplanatarea plantei cu tot bolul de sol din jurul radacinilor  sau cat mai mult si doar completarea, dupa necesitate, cu sol nou. In privinta citricelor am observat  acest lucru din practica.

Acum ar fi utila si parerea unui microbiolog cum ar fi utila parerea unui chimist la sectiunea ingrasaminte

Numai bine, Ovidiu.

[eduart]

Salut tuturor,

Un sol preponderent cu humus (si nu numai) pe langa vietati daunatoare, contine si microorganisme folositoare pentru plante .Daca fierbem aceste soluri in cuptor sau afara in vase mai mari cum facem noi este bine sa amestecam solul tratat cu un sol odihnit in care se regasesc aceste microorganisme.

Asta este si motivul pentru care eu utilizez "pamantul viu"... este practic acelasi lucru. Este un "supliment" adauugat la ingrediente nu neaparat sterilizate, dar care nu-l au.

Toate cele bune,

Eduart

[eduart]

Salut tuturor,

Salut Gino,

Ma tot uit la fotografiile tale... ce rock-garden as face eu acolo...  :grin:  Ti se intampla des ca radacinile cactusilor sa intre in solul de sub ghiveci?Faptul ca stau afara, in soare, in ploaie, in vant... este oricum foarte benefic (pana la grindina...  :-x  asta ma omoara pe mine iarna).

Numai bine,

Eduart

[Gino]

Buna ziua
Salut Eduart

Din cate stiu eu, doar Monica mai procedeaza vara la fel ca mine, cu majoritatea plantelor ei.
Majoritatea plantelor mele sunt asezate direct pe sol, cele rezistente si fara pretentii. Cele ceva mai sensibile isi au locurile pe langa casa, si sunt protejate cumva de streasina.
Indiferent de marimea ghivecelor, mai mult de jumatate dintre el reusesc sa penetreze ghivecele si isi infig radacinile in sol.
Este si motivul pentru care, cele care reusesc acest lucru, isi dubleaza dimensiunile in perioada de vegetatie.
Evident ca toamna am probleme cu ele atunci cand trebuie sa le mut in casa...
Din fericire zona de sud este mai ferita de grindina, dar asta nu inseamna ca fenomenul nu se produce.
Au avut parte de asa ceva in decursul anilor fara probleme deosebite, doar suculentele cu frunze mai fragile avand usor de suferit.

[Vrika]

Bună,

Am doua întrebări referitoare la acest subiect care mi se pare excepţional de interesant:

1. Ce înseamnă ”Ghivecele prea mari favorizeaza dezvoltarea radacinilor in detrimentul plantei.”? (Gino)

2. Când putem considera un cactus o planta matură căreia nu îi mai schimbăm dimensiunea ghiveciul, în condiţiile în care, din câte ştiu, plantele cresc continuu, până mor? (Cristi)

Mulţumesc!

Vrika

[Cristi]

O planta poate fi considerata matura din momentul in care incepe sa infloreasca sau ( pentru speciile cu talie medie/mare ) din momentul in care dimensiunile si conformatia ei sunt  cat de cat comparabile cu dimensiunile si conformatia din descrierea botanica a speciei respective.
exemple: un Aztekium ritteri de 3-4cm e matur
Thelocactus macdowellii de cca 6-8 cm e matur
Echinocactus grusonii de 30-40cm e matur
Cleistocactus strausii de 1m si lastarit de la baza e matur
Pentru plantele de talie medie/mare, cu cat le dam ghivece mai generoase, cu atat vor creste mai repede. De asemenea speciile care formeaza colonii trebuie transplantate in ghivece adecvate astfel incat diametrul ghiveciului sa fie mai mare decat cel al coloniei. Ghivecele mentinute mici la specii cu potential de crestere mare tind sa produca plante tip bonsai. Tinand cont ca in general, in functie de caracteristicile fiecarei specii, o zona de tesut ramane verde un anumit numar de ani pana cand se suberifica (se lemnifica devenind maronie), rezulta ca la plantele care cresc lent (chinuite fiind) in timp  va rezulta un varf verde pe o baza si un corp maroniu, in timp ce aceeasi specie, cu un ghiveci mare si o crestere buna va fi mult mai voluminoasa si proportia verdelui mult mai mare , maro-ul fiind doar un inel la baza.