Radacinile plantelor - informatii.

[Gino]

Buna ziua

------RADACINA--------

Radacina este organul vegetativ ce are rolul de a absorbi apa in care sunt dizolvate sarurile minerale si de a fixa planta, in cazul plantelor ce au radacini in pamant. Acest organ are, de regula simetrie radiara, o crestere geotropic pozitiva, nu are noduri, muguri, frunze si stomate.
Radacina mai poate avea si alte functii, cum ar fi cea de sinteza a unor substante organice, de depozitare a substantelor de rezerva, de regenerare a plantei, de intretinere a unor relatii simbiotice cu unele microorganisme, etc. Daca una din aceste functii devine prioritara, are loc si metamorfozarea radacinii.
O particularitate importanta a radacinii o constituie suprafata sa de contact foarte mare cu mediul, respectiv cu solul in care creste, fapt realizat prin ramificatiile sale si mai ales prin perisorii sugatori care sunt foarte numerosi. De asemenea, este caracteristica prezenta caliptrei ( scufiei ) in varful sau, care protejeaza apexul ( varful de crestere ), motiv pentru care se defineste cresterea radacinii si a ramificatiilor sale ca fiind subterminala. Radacina are originea ontogenetica in radicula embrionului. Aceasta apare prima in timpul germinatiei semintei. In cazul majoritatii dicotiledonatelor radicula devine radacina principala a plantei si dureaza toata viata acesteia..
In cazul monocotiledonatelor radacina embrionara este de scurta durata, fiind inlocuita de radacinile adventive ce apar mai ales pe tulpini. Astfel de radacini se pot forma si la dicotiledonate, de pe tulpinile acestora sau chiar de pe frunze.

------Tipuri de radacini--------

Desi forma radacinilor este foarte variata, depinzand mult de caracteristicile solului, totusi se pot distinge trei tipuri morfologice, dupa raportul intre marimea radacinii principale si a celor secundare :
--------Radacini pivotante sunt acelea la care radacina principala este mult mai dezvoltata decat ramificatiile acesteia ( radicele )
--------Radacinile fasciculate se intalnesc la plantele la care locul radacinii embrionare se formeaza radacini adventive subtiri.
--------Radacinile ramuroase se caracterizeaza prin aceea ca radacina principala si ramificatiile ei sunt groase si putin numeroase.

----Radacini metamorfozate---

--Radacinile tuberizate sunt radacinile modificate in vederea realizarii cu preponderenta a functiei de inmagazinare a substantelor de rezerva. In afara de radacina se mai tuberizeaza uneori si o parte a tulpinii.
--Radacinile contractile au insusirea de a se scurta, fixand mai bine plantele sau adancind in sol tuberculii sau bulbii de pe care pornesc.
--Radacinile aeriene fixatoare se intalnesc la unele liane, fixate in sol prin radacini normale, dar care au radacini aeriene adventive, modificate, cu care se fixeaza, pe coaja unor copaci, pe ziduri sau pe un alt suport.
--Radacini cu muguri prezinta unele specii lemnoase. Acesti muguri adventivi formeaza tulpini aeriene numite drajoni, iar plantele respective drajonante.
--Radacini simbiotice la care ramificatiile radiculare traiesc in simbioza cu bacterii fixatoare de azot si care formeaza nodozitati, sau cu ciperci. In primul caz, simbioza se numeste bacterioza, iar in al doilea caz micoriza. Aceasta poate fi endotrofa, cand ciupercile patrund in celulele scoartei radacinii si ectotrofa, cand ciupercile inconjoara radacinile si nu patrund in scoarta. La plantele parazite si semiparazite exista unele formatiuni care nu au structura unor radacini, dar patrund in radacinile, tulpinile sau frunzele plantelor gazda si le sug seva bruta ( in cazul semiparazitelor ) sau seva elaborata ( in cazul celor parazite ). Aceste formatiuni se numesc haustori.

-----Zonele radacinii-----

Varful unei radacini tinere prezinta mai multe zone, sau regiuni, caracteristice :--caliptra ( scufia, piloriza ), zona neteda, zona perilor absorbanti si zona aspra. Portiunea care face legatura dintre radacina si tulpina se numeste colet ( zona coletului, regiunea coletara )
--Caliptra este un tesut protector al apexului radacinii si are aspectul unui degetar care acopera in intregime varful de crestere. Ea are 2 - 4 mm lungime. Celulele sale externe aflate in contact cu solul se exfoliaza, iar alte celule, tinere, se formeaza in partea interna prin activitatea caliptrogenului. Caliptra acopera varful de crestere al radacinii, care, desi are numai 2 - 4 mm, cuprinde celulele initiale si derivatele lor, care vor forma elementele structurale ale acestui organ vegetativ.
--Zona neteda are o lungime constanta de cativa milimetrii. In aceasta zona celulele cresc mult in lungime, de unde si numele ce i se mai da de zona de crestere in lungime. Aceasta crestere produce forta necesara patrunderii in sol a radacinilor. La nivelul acestei zone se formeaza meristemele primare si incepe conturarea tesuturilor primare ale radacinii.
--Zona perilor absorbanti are dimensiuni constante, deoarece, pe masura ce se formeaza noi perisori unicelulari la partea bazala a zonei, in aceeasi masura perisorii din zona ei superioara, pier. Acesti perisori se formeaza din celule ale rizodermei si sunt cilindrici, foarte scurti ( circa 1 mm, rar mai mult ). Spre varful lor, perisorii au un nucleu inconjurat de citoplasma, care se continua in lungul peretilor, iar in centru se afla o vacuola mare. Numarul perisorilor este foarte mare ( pana la 400 / mm patrat. ) si ei au o viata relativ scurta, de 10 - 20 zile, cu unele exceptii, cand pot dura o perioada de vegetatie sau chiar 2 ani 9 la unele compozite ). La nivelul acestei zone se formeaza, in interiorul radacinii, tesuturile primare definitive, care alcatuiesc impreuna structura primara a acestui organ .
--Zona aspra isi datoreaza numele urmelor lasate de perii sugatori ce au pierit. Ea se intinde pana la zona coletului. La acest nivel structura primara este bine consolidata si apar, in lungul radacinii, radicelele.

[Gino]

Buna seara

--Radacinile aeriene fixatoare se intalnesc la unele liane, fixate in sol prin radacini normale, dar care au radacini aeriene adventive, modificate, cu care se fixeaza, pe coaja unor copaci, pe ziduri sau pe un alt suport.

Evident ca este cazul multor plante, inclusiv epifitii din lumea cacteelor.

Alte definitii legate de subiect

Radacina este organul vegetativ care fixeaza planta de sol si o aprovizioneaza cu apa si substante minerale. In unele cazuri, in radacini se depoziteaza substante de rezerva si pot servi si ca organe de regenerare. Radacinile au un geotropism pozitiv si sunt lipsite de frunze.
Dupa origine si functiuni radacinile sunt de trei feluri:
- Radacini normale, care provin din radicula embrionului.
- Radacini adventive, care nu iau nastere din radicula embrionului, nu se formeaza pe radacina principala sau pe radicele, ci ele se formeaza pe tulpini si frunze.
- Radacini metamorfozate sunt acelea care au alta forma si structura si indeplinesc alte functiuni decat cele caracteristice radacinii.

Daca aceste informatii sunt de ajutor in legatura cu controversele recente de aici :
http://www.cactusi.com/topic3387-20.htm
...sau vor naste alte controverse, ramane de vazut.

[valentin]

Buna seara,
Va salut domnule Capruciu,


Indiferent in ce masura cele afirmate in posturile dumneavoastra vor fi pe placul membrilor sau vor naste noi polemici, si avand in vedere discutiile iscate in jurul topicului citat,
cred
ca indicarea sursei/surselor bibliografice, avand in vedere ca este pura teorie, este absolut necesara.

Mai cred de asemenea ca indicarea sursei bibliografice este necesara in orice alta situalie similara.

Poate insa parerile mele sunt gresite...

[Gino]

Buna seara domnule Posea

In primul rand, imi cer scuze daca de la unele dintre afirmatiile mele la subiectul lansat de dumneavoastra, ati avut de suferit moral sau daca din cauza mea subiectul topicului a luat o turnura cu care nu sunteti de acord.
Imi asum aceasta vina.
In ceea ce priveste indicarea surselor unor informatii, sunt de acord cu dumneavostra, mai ales ca eu nu am studii de specialitate in domeniu.
Repet, sunt de acord cu dumneavoastra.
Dar daca afirm ca pamantul este rotund ? , trebuie sa precizez ca l-am citat pe Galileo Galilei ?
Scuze de divagatie, in fond aveti dreptate, asa cum am spus mai inainte.
Ca o afirmatie sa aiba greutate, ea trebuie sa aprtina cuiva foarte, foarte cunoscut.
Aici am o problema. Eu am doi autori...destul de necunoscuti...
Profesor doctor docent M. Ravarut
Profesor doctor E. Turenschi.
BOTANICA
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1973

Daca ei or fi batut campii...asa am facut si eu, deci am cel putin o scuza, nu ? :lol:

[LazyTomCat]

Salute!


Nu ma pricep la subiect - am mai spus-o - dar cred ca se impune o observatie >>> definitiile date de Gino par acoperitoare cand vorbim de plante care cresc  din seminte. Ce face insa in cazul butasilor sau a inradacinarilor fortate care fac parte din bagajul potential de supravietuire dar care nu sunt o forma normala >>> adica in cazul in care planta nu este supusa unui stress ultim, ea nu fac astfel de radacini.

Observati ca nu am vorbit despre cactusi, ci despre plante in general.

Cred ca o discutie pe tema ar fi interesanta.

Din experienta mea, o serie de cactusi fac radacini adventive in anumite situatii, chiar fara stress, doar din oportunitate, dar - am observat pe inradacinarile din adventive (pornite de pe corpul plantei si nu din cilindrul central) ca inradacinarea este slaba, dand in continuare o planta fara vitalitatea ceruta si cu foarte dese probleme de pierdere a radacinilor.

Pentru mine acest aspect - si am inradacina sute si sute de plante - este oarecum o dovada a faptului ca la cactusi, adventivele sunt radacini echivalente unor accesorii si nicidecum nu sunt organe cu functii esentiale.

----------------------

Sunt de acord cu bibliografie la toate afirmatiile di definitiile care provin din lecturi si informari, ba chiar cdre ca este foarte necesara >>> dar daca cerem ca o persoana care are de intrebat sau de spus ceva, sa mearga sa se documenteze ca sa furnizeze o bibliografie... cred ca participarea la acest forum va deveni o activitate practicata din jubileu in jubileu.

----------------------

Sa auzim numai de bine!


Dag - un lup de biblioteca, care din lene, nu citeaza decat de pe net :-D

[valentin]

Buna seara,
Salut Dag,
Va salut domnule Capruciu,

Imi cer scuze daca nu m-am facut pe deplin inteles.

Nu era vorba de adevaruri general valabile/recunoscute. Am afirmat ca acest lucru este necesar in cazul teoriei pure.

Extrapoland (iertata-mi fie exemplificarea) n-am sa pretind nimanui sa indice sursa bibliografica in cazul afirmatiei unu si cu unu fac doi...

Din experienta mea, o serie de cactusi fac radacini adventive in anumite situatii, chiar fara stress, doar din oportunitate, dar - am observat pe inradacinarile din adventive (pornite de pe corpul plantei si nu din cilindrul central) ca inradacinarea este slaba, dand in continuare o planta fara vitalitatea ceruta si cu foarte dese probleme de pierdere a radacinilor.

Pentru mine acest aspect - si am inradacina sute si sute de plante - este oarecum o dovada a faptului ca la cactusi, adventivele sunt radacini echivalente unor accesorii si nicidecum nu sunt organe cu functii esentiale.

In curand am sa schimb pamantul celor doua E. napina. Voi profita de ocazie sa fac cateva poze radacinilor.

[Gino]

Buna seara

Din experienta mea, o serie de cactusi fac radacini adventive in anumite situatii, chiar fara stress, doar din oportunitate, dar - am observat pe inradacinarile din adventive (pornite de pe corpul plantei si nu din cilindrul central) ca inradacinarea este slaba, dand in continuare o planta fara vitalitatea ceruta si cu foarte dese probleme de pierdere a radacinilor.

Foarte adevarat. Este si motivul pentru care butasii columnarilor, dar nu numai, se fasoneaza bazal inainte de punerea la inradacinat.
Nu stiu daca radacinile ce apar pe extremitatile bazale pot fi numite radacini adventive. As spune ca nu, nu sunt radacini adventive in adevaratul inteles al definitiei, dar nici radacini adevarate care sa sustina procesele vitale ale plantei.
In opinia mea, radacinile adventive au rol de sustinere si eventual de preluare a umiditatii ambientale .
In anumite situatii, radacinile adventive pot sa ajunga in substrat, dar nu cred ca se vor comporta si nu vor functiona precum radacinile normale.

[Gino]

Buna seara

Iata radacini ...sa zicem adventive, aparute absolut fara rost la prima vedere.
Fenomen observat in toamna.
Credeti ca astfel de radacini pot deveni la un moment dat radacini adevarate daca ajung in sol ?

[valentin]

Buna seara,


Nu stiu daca mai sus este un Tephrocactus ovatus (banuiesc doar ca ar putea fi) dar mi-aduc aminte ca, la un moment dat, cred ca acum 10-12 ani,  imi doream foarte tare un Tephrocactus articulatus v. papyracanthus.
Am primit in dar o planta mica, un singur articul de cca 2cm. Pamantul era nisipos si foarte uscat, aproape prafos. N-as fi vrut sa-i schimb ghiveciul dar o mica greseala si ghiveciul s-a rasturnat… Exact in locul in cre fusese legat de un alt lob, articulul avea un fir de radacina de 5-6 cm lungime si de sub un mm grosime. L-am repicat cat am putut de bine si am si azi doua plante provenite din acel “tefro”.

Credeti ca astfel de radacini pot deveni la un moment dat radacini adevarate daca ajung in sol ?

Nu stiu. Poate ca da poate ca nu. Cel mai sigur lucru este sa incercati. In locul unei pareri am putea avea o certitudine.

[LazyTomCat]

Salute!
Salut Gino,
Salut Valentin,


Planta fotografiata de Gino este un Trichocereus bridgesii fma. monstrosus >>> adventivele sunt relativ frecvente la aceasta planta ciudata. Mai mult, ele genereaza, in ani, radacini puternice si - aparent - perfect functionale.

Am avut o astfel de colonie de cam 30 de cm inaltime care deborda cu mult un ghiveci de de 25 diametru. Am vazut planta aceea crescand la G. Visinescu, apoi a ajuns la mine si de la mine la un prieten unde si-a dat obstecul sfarsit. Si ea, si exemplarele lui Belu, ale lui BB, cele luate de la Giucu sau cele ale lui Marian Andrei, au prezentat aceste adventive.

La planta 'Mosului', ele au aparut cand planta avea destul pamant, apoi au continuat sa apara si cand ghiveciul a ajuns insuficient.

Numai de bine!


Dag

[eduart]

Salut tuturor,

Salut Gino,

Dar daca afirm ca pamantul este rotund ? , trebuie sa precizez ca l-am citat pe Galileo Galilei ?

Deviezi usor spre absurd in opinia mea. Valentin a pus foarte bine problema cerand bibliografia tocmai pentru ca ai furnizat informatii specializate, ce depasesc bagajul de cunostinte al cultivatorului mediu de C&S.

Toti cactusistii stiu ca Mammillaria baumii (de exemplu) este o planta mexicana - asta este o informatie ce tine de bagajul cultural al cactusistului, nu ai de ce sa citezi referinte bibliografice pentru ca toata lumea stie asta. Daca insa spui ca provine din Mexic, statul Tamaulipas, creste la altitudini de 700 - 1800 m, in umbra tufisurilor si in crapaturile stancilor, ca se gaseste mod special in jurul localitatii San Vincente - astea sunt informatii specializate, care nu pot fi verificate prin "bunul simt" si nici la fata locului; pentru  asta  eu cred ca trebuie sa indici sursa (Pilbeam: Mammillaria - The Cactus File Handbook in cazul de fata).

Numai bine,

Eduart

[LazyTomCat]

Salute!
Salut Eduart,


Sunt de acord cu felul in care tu si Valentin puneti problema.

Pe de alta parte, am impresia ca accentuam prea mult pe ceea ce pare o exagerare a lui Gino. Din punctul meu de vedere, in felul lui de a pune problema el chiar spune, ceea ce subliniezi si tu.

Nu sunt aici ca sa interpretez texte, si nici nu ma amuza sa devin talmudic cu mesajele altora, dar totusi, mie mi se pare evident si clar, ca Gino spune: "băi, bibliografie OK, dar nu pentru orice! Ori ceva spus de unul care stie ori mentionata sursa, cand e vorba de specialitate".

Cu felul acesta de a vedea lucrurile sunt de acord si eu! >>> Fiindca daca am invatat ca Ario confusus este din Aramberi, ca Mam. stella-de-tacubaya este din Rancho de Tacubaya - Durango, ca Ario agavoides NU este numai din Tula - Tmps etc >>> va rog sa ma credeti ca nu e nevoie sa vin sa va arat bibliografii, ca sa credeti in acuratetea afirmatiilor mele.

In schimb daca vin sa spun ca Pchycereus pringley traieste in simbioza cu Helloderma suspectum, ar trebui sa-mi cereti s-o fac .... si iata ca nu as gasi nici macar o sursa!

In rest numai de bie!

Dag


PS - desigur, Gino nu ne-ar fi vorbit cu 'băi' :-D

[eduart]

Salut tuturor,

- Radacini adventive, care nu iau nastere din radicula embrionului, nu se formeaza pe radacina principala sau pe radicele, ci ele se formeaza pe tulpini si frunze.

Sunt foarte multe planta care formeaza rizomi sau stoloni ca mod specific de propagara asexuala. ambele organe sunt tulpini transformate, supra sau sub-terane, in ambele cazuri de regula in in zona nodala se produc radacini "adventive". OK, din aproape in aproape ajungem la mugurii apicali din care se formeaza plante noi. Exista o diferenta functionala intre radacinile nodale si cele care servesc direct noua planta? Intreb pentru ca in cazuri observate de mine (nu neaparat la cactusi sau suculente, am observat insa si la Agave decipiens) ele pornesc tot din rizomi / stoloni = tulpina transformata, ceea ce - eu cel putin asa vad - contrazice citatul de mai sus.

Numai bine,

Eduart

[LazyTomCat]

Salute!
Salut Eduart,

Am citit si nu am gasit nimic de spus, apoi am fost opritt de frazele de mai jos!

OK, din aproape in aproape ajungem la mugurii apicali din care se formeaza plante noi. Exista o diferenta functionala intre radacinile nodale si cele care servesc direct noua planta?

Dincolo de o eventuala modificare morfologica si functionala care s-ar putea produce asupra adventivelor, dupa inradacinarea unui stolon, modificare care in multe cazuri sunt sigur ca exista, mie altceva mi se pare important >>> In cazurile despre care vorbesti, exista oare,cu adevarat, plante noi...?

Nu vorbim oare despre aceeasi planta? NU vorbim oare despre acelasi individ, pregatit cu un arsenal de posibilitati pentru a putea trai fie 'dint-o bucata', fie in parti separate??

Eu cred ca este vorba despre aceeasi planta.

Uite, cazul fragilor >>> daca stolonul aterizeaza intre pietre, va ramane o parte slaba a plantei, hranit de ea, cat se va putea, apoi – la un moment dat - va disparea. Daca ajunge pe muschi sau pe pamant, gratie adventivelor se va prinde si va prospera, devenind cu timpul un individ separat de planta mama, dar... este oare alta planta sau aceeasi, nu numai genetic vorbind. Inca o data, eu cred ca este aceeasi planta.

Plecand de la cazul rizomului, ma voi intoarce la cactusi (rizomul fiind diferit de stolon, prin forma sa morfologica de tulpina continua, radacinile lui nu pot fi supus niciunei modificari).

La unele plante - care iesite din seminte fiind, au o radacina principala formata ca la toate plantele – cresterea se produce prin tulpini subterane. In acest caz, se intampla ca adventivele - care in mod obisnuit sunt organe de suplimentare a resurselor plantei – sa preia rolul radacinilor principale (poate prea indepartate sau poate insuficiente), asigurand plantei intreaga gama de resurse de care are nevoie, chiar daca functia lor nu a fost aceasta la origine. La cactusi exista un caz similar: Machaerocereus eruca (nu ma pasioneaza lumpingul executat asupra denumirii!).

Planta aceasta creste din seminte, columnara, si are o radacina proprie solida... apoi se culca pe sol, devine repenta, se ramifica si incepe sa produca, din areola in areola, adventive. Adesea, dupa ce s-a tarat si s-a ramificat pe metri intregi, resursele de apa devin insuficiente sau lipsesc perioade lungi. De aceea radacina de origine a plantei moare si planta incepe sa-si absoarba celulele aflate in partea din spate a corpului, renuntand uneori la zeci de centimetri, si chiar la metri din tulpina ei. Nodurile de ramificatie se usuca si rezorbirea materialului din spate se individualizeaza pe fiecare ramura, astfel planta, devenind din una, mai multe plante care se luptra pentru supravietuire. Lupta este extrem de interesanta >>> fiecare ramura renunta in continuare la, tulpina ei, in spatre, ca sa poata creste cat mai mult in fata, emitand in continuare adventive, pana gaseste resursele necesare de apa. Odata refacvuta reserva, planta se ramifica din nou, pentru a avea de fiecare data mai multe sanse de supravietuire, in mai multe directii, in acelasi timp. Desigur ca fenomenul acesta se petrece doar in natura si nu in sere, unde daca Diavolul tarator isi pierde radacina, este doar vina glumetului care pretinde ca o cultiva.

Revin cu intrebarea >>> ramurile acelui Diavol tarator sunt alte plante sau aceeasi planta care a trebuit sa supravietuiasca? Te rog sa gandesti intrebarea, mai ales prin prisma articolului tau, privind inteligenta acestor fiinte.

Plecand de la exemplul cu rizomul, fie el al nufarului, de exemplu (planta cu tulpina submersa) sau fie el cel al Diavolului tarator (planta cu tulpina aeriana, din zone foarte aride), cred ca putem spune ca radacinile adventive nu ar trebui clasificate numai in functie de locul anatomic al originii lor, ci si prin prisma rolului pe care le indeplinesc, in functie de adaptarea plantei la mediu.

La plantele cu stoloni adventivele par, cu adevarat, ceea ce sunt: organe ale plantei, pregatite, in caz de nevoie, sa fac fata tocmai neviolor acesteia.

Voi incerca sa dau o prima definitie a radacinilor adventive, fara pretentii, dar dupa 'bunul simt', cum spui tu.

Radacinile adventive sunt organe de absorbtie si/sau de fixare potentiale ale plantei, indeplinind urmatoarele functii: 1. de a suplimenta capacitatile plantei, in cazuri propice acesteia; 2. de a creste capacitatea de supravietuire a plantei in conditii speciale; 3. de a plelua rolul radacinii principale, in cazuri particulare de adaptare la pierderea sau insuficienta acesteia.

Sau:

Organele de absorbtie si/sau de fixare potentiale ale plantei care indeplinesc urmatoarele functii:
1. de a suplimenta capacitatile plantei, in cazuri propice acesteia; 2. de a creste capacitatea de supravietuire a plantei in conditii speciale; 3. de a plelua rolul radacinii principale, in cazuri particulare de adaptare la pierderea sau insuficienta acesteia; se numesc radacini adventive

Daca credeti ca in aceasta definitie – indiferent de formulaqrea aleasa - mai pot fi cuprinse si alte aspecte care mi-au scapat, haideti sa vedem care sunt ele si cum o putem completa >>> fiindca o definitie inteligent construita, poate fi adevarata si acceptabila, chiar daca nu emana de la un spcialist in domeniu.


Nota

1. Fac mentiune ca la cactusi sunt cunoscute mai multe forme de stolonizare, diferite ca aspect, dar nu le-am luat in discutie, considerand ca ele nu sunt ilustrative pentru subict. Poate gresesc.

2. Din experienta mea am constat ca  - la cactusi - uneori, partea cea mai importanta a plantei este radacina, de parca partea aeriana ar fi fost accesoriul >>> nu stiu cum aseaza botanica lucrurile, dar – din cele citite - am ramas mereu cu impresia ca, pentru botanisti, tulpina este partea plantei care are accesorii, partea importanta. Cred ca aici s-ar putea afla un subiect interesant de discutie.


Numai de bine!


Dag - un lup indefinit nedefint :grin:

[eduart]

Salut tuturor,

Salut Dag,

Nu vorbim oare despre aceeasi planta? NU vorbim oare despre acelasi individ, pregatit cu un arsenal de posibilitati pentru a putea trai fie 'dint-o bucata', fie in parti separate??

Eu cred ca este vorba despre aceeasi planta.

Corect, vorbim de indivizi clonali si nu de indivizi distincti din punct de vedere genetic. In principu este o diferenta imensa, nu stiu insa daca - in cazul in care ramanem stirict la problematica radacinilor adventive - este vreo diferenta in discutia noastra.

Numai bine,

Eduart