Ingrasaminte - prezentare.

[Gino]

Buna ziua

Tot ceva greu, dar util de stiut.

Anhidrida molibdenica

Substanta chimica folosita ca ingrasamant cu molibden. Cotine 66%Mo. Este o sare incolora, putin solubila, cu reactie fiziologica acida. Se aplica pe soluri cu reactie neutra sau alcalina.

Apa amoniacala

Ingrasamant chimic cu azot amoniacal, constituit dintr-o solutie apoasa de amoniac. Contine 20 - 28 % azot. Se pregateste in gospodarie sau pe cale industriala. Se aplica in sol la semanat sau fazial. Apa amoniacala se mai utilizeaza la pregatirea composturilor si a gunoiului de grajd.

Azotat de amoniu

Ingrasamant chimic cu azot nitric si amoniacal. Se prezinta in stare cristalina, avand culoarea alba, uneori galbuie sau rosiatica. Este foarte solubil in apa. Are o actiune acidifianta desi din punct de vedere fiziologic se comporta, in general ca o sare amfotera. Poate fi folosit pe toate tipurile de sol. Pe solurile puternic acide este indicata aplicarea lui pe fond amendat. Este ingrasamantul cel mai larg folosit in Romania.

Azotat de calciu

Ingrasamant chimic cu azot nitric. Este de culoare alba, granulat, foarte solubil in apa. Are actiune fiziologica alcalina. Se poate folosi pe toate tipurile de sol, dar de preferat pe soluri acide si la toate plantele.

Azotat de potasiu

Ingrasamant chimic complex cu azot si potasiu.
Se prezinta ca o sare alba, cu cristale rombice, usor solubila in apa. Are reactie fiziologica neutra. Pentru a corespunde mai bine cerintelor plantelor se aplica impreuna cu alte ingrasaminte cu azot.

Azotat de sodiu  

Ingrasamant chimic cu azot nitric. Se prezinta sub forma cristalizata avand culoarea alba si o solubilitate ridicata. Are reactie fiziologica alcalina

Bicarbonat de amoniu

Ingrasamant chimic. Se foloseste in stare solida si in solutii apoase, pe soluri cu reactie acida

Borax

Substanta chimica folosita ca ingrasamant. Se prezinta sub forma de cristale mari incolore. Are reactie fiziologica alcalina.

Cenusa

Reziduu solid format din substante minerale sub forma de pulbere care ramane in urma arderii complete a unui material solid sau lichid. Cenusa rezultata din combustia diferitelor substante organice vegetale reprezinta un ingrasamant complex. In practica cenusa este considerata un ingrasamant potasic. Se foloseste mai ales pe soluri acide, cu textura grosiera. Are o eficacitate marita daca este administrata impreuna cu ingrasaminte fosfatice sau cu ingrasaminte organice. Cenusa mai este folosita la pregatirea ghivecelor nutritive.

Cianamida

Ingrasamant chimic cu azot amidic. Are culoare neagra - cenusie. Are o reactie fiziologica alcalina. O scurta perioada dupa aplicare este toxica pentru plante datorita unor produsi intermediari care se formeaza la contactul ei cu apa din sol; produsii finali, ureea si dicinamida, nu sunt toxici si pot fi absorbiti direct de catre plante. Mai este utilizata la pregatirea ingrasamintelor mixte si complexe, sterilizarea partiala a solului, ca erbicid si defoliant.

Am obosit  :-x , dar promit ca voi continua sa va ...obosesc si pe voi. :-D

[evagacsi]

Buna Cris,
Multumesc mult pt.informatii si pentru efortul depus.este de folos.
daca a trecut oboseala,rugamintea mea un raspuns:
Se gaseste ingrasamant specific pentru cactusi,eu folosesc de cativa ani ,aprox,3-4 ori pe an ,o udare.Ese mai bun cele scrise ,sau acest concentrat din comert(Ungaria)?
probabil sant si alti  inca incepatori care sant interesati de acestraspuns.Multumesc mult ,o seara placuta,Eva
PS-sper sa fie si la noi,d.m.termometrul din nou arata 44 grade la soare,acum sper ca nu v-afi furtuna prea mare.

[Gino]

Buna seara Eva

Ceea ce incerc eu sa prezint, este o lista cu toate ingrasamintele cunoscute si utilizate in diverse scopuri si situatii.
Fiecare poate sa foloseasca ce crede de cuvinta ca poate fi folositor plantelor sale, in functie de specie, amestecul de pamant si mod de cultura.
Ingrasamantul lichid care se gaseste pe piata, special pentru cactusi, cred ca este foarte bun. Cel care provine din Ungaria se numeste, daca nu ma insel: Pokon. Dar am mai vazut din Italia si din Olanda.
Modul de administrare trebuie sa si-l hotarasca fiecare dupa cum crede de cuvinta pentru plantele sale.
Asa cum il folosesti tu, de 3 - 4 ori pe an, cred ca este foarte bine.
Parerea mea personala este, ca , la un amestec de pamant foarte bine facut, nu trebuiesc folosite ingrasaminte, asa cum spui si tu, mai mult de 3 - 4 ori pe an. Mai degraba folosirea apei de ploaie pe toata durata de vegetati, poate sa faca mult mai mult bine plantelor, decat folosirea abuziva a ingrasamintelor.

[evagacsi]

Buna dimineata,Cris,
Multumesc pentru informatie,o zi placuta.
                         Eva

[Gino]

Buna seara

Clorura de amoniu

In grasamant cimic, se prezinta ca o sare stabila cristalizata in sistemul higroscopic. Are reactie fiziologica acida, se foloseste pe soluri neutre si alcaline.

Clorura de potasiu

Ingrasamant potasic obtinut de regula din silvinit. Se prezinta ca sare cristalizata, de culoare alba. Are reactie fiziologica acida.

Colemanit

Mineral cu bor care in stare pura contine 13,5 bor. Macinat fin poate fi folosit ca ingrasamant cu bor

Compost

Ingrasamant organic rezultat in urma compostarii diferitelor resturi vegetale si animale dupa o prealabila amestecare si umezire si adaos de ingrasaminte minerale.

Compusi ureo - formaldehidici

Grup de ingrasaminte cu azot greu solubil, cunoscute sub denumirea comerciala de: floramid.

Faina de fosforiti

Ingrasamant fosfatic care rezulta din macinarea foarte fina a fosforitilor, apatitei si a fosfatilor din depozitele sedimentare. Recomandata pentru solurile acide. Se aplica, ca ingrasamant de baza. Se poate composta sau amesteca la aplicare cu turba pentru a fi activata de acizii acesteia. Mai poate fi adaugata in cursul fermentarii gunoiului de grajd pentru obtinerea unui ingrasamant cu valoare fertilizanta superioara.

Faina de sange

Ingrasamant complex obtinut prin prelucrarea sangelui colectat in abatoare. Se prezinta sub forma unor granule de culoare brun - roscata

Faina de oase

Ingrasamant fosfatic. Se prezinta sub forma unei pulberi de culoare alb-murdara, in care se evidentiaza sfaramaturile de oase. Nu este higroscopica. Se foloseste pentru soluri acide.

Faina de peste

Ingrasamant complex rezultat prin prelucrarea deseurilor din industria alimentara a pestelui sau prin prelucrarea directa a pestelui si a altor animale marine. Este un produs de culoare cenusie-bruna, cu miros de peste.

Fosazot

Ingrasamant complex alcatuit din uree si superfosfat, fosfati bruti si acid sulfuric. Se produce in Franta si Elvetia.

Fosfat de Cioclovina

Zacamant natural de roci fosfatice, de dimensiuni reduse, rezultat din descompunerea dejectiilor si cadavrelor de pasari si animale de pestera, aflat in pestera Cioclovina, comuna Pui, judetul Hunedoara. Folosit ca ingrasamant, are actiune lenta si reactie fiziologica alcalina.

Fosfat diamoniacal

Ingrasamant mineral complex cu azot si fosfor. Se prezinta sub forma de cristale poliedrice, incolore. Are reactie fiziologica usor alcalina.

Fosfat de Leuna

Ingrasamant mineral complex alcatuit din diamonofosfat si sulfat de amoniu. Este solubil in apa.

Fosfat de magneziu

Ingrasamant mineral complex.Foarte utilizat pe mai toate solurile.

Fosfat monoamoniacal

Ingrasamant mineral complex cu azot si fosfor. Are reactie fiziologica usor acida.

Fosfati de amoniu

Grup de ingrasaminte complexe produse prin amonizarea acidului fosforic, adesea in amestec cu alte substante. Aceste ingrasaminte pot contine sulfat de amoniu, azot de amoniu sau uree ca surse suplimentare de azot. Se prezinta sub forma de saruri monoamoniacale sau diamoniacale sau de amestec intre acestea. Se foloseste direct in sol sau la producerea de ingrasaminte mixte granulate.

Fosfati deflorurati

Grup de ingrasaminte fosfatice obtinute printopirea apatitului in prezenta vaporilor de apa.

Fosfati neutrii

Grup de ingrasaminte fosfatice obtinute prin tratarea rocilor fosfatice brute cu cantitati reduse de acizi, sau amestec de acizi. Se prezinta ca un produs uscat, pulverulent.

Fosforobacterin

Ingrasamant bacterian care contine cuturi de bacterii ( B.megatherium var. phosphaticus ) capabile de a transforma fosforul din sol aflat in compusi organici in compusi usor asimilabili pentru plante.

Urmeaza...

[Gino]

Buna seara

Intr-o carte aparuta in 1986 am gasit o informatie interesanta, zic eu.

Lignitul, cunoscut de mii de ani, dar neluat prea mult in seama, fiind un combustibil inferior, si-a regasit in timpurile noastre o noua utilizare, fiind si un foarte bun ingrasamant.
Specialistii au experimentat in ultimii ani actiunea lignitului asupra solului lipsit de humus. Rezultatul ? Recolte cu aproximativ 30% mai mari.

Nu suna interesant ? Daca imi aduc eu bine aminte, Dag spunea la un moment dat despre cineva  ( nu mai stiu sigur despre cine...sa fi fost George Maiuru ? ) care folosea pentru semanaturi granule de carbune, probabil lignit, in substratul pentru semanaturi.
Abia acum realizez de ce.
Un alt lucru interesant, referitor tot la carbune.
Plantele care se inradacineaza in apa, o vor face mult mai repede daca in apa se adauga granule de carbune.
Pot sa va spun cu siguranta ca asa este. Am experimentat de cateva ori cu bune rezultate.
In ceea ce priveste cactusii, voi experimenta in primavara, atunci cand voi incepe transplantarile. Am suficient lignit pentru ca parintii il folosesc pentru incalzire.
Asa ca cine doreste lignit, poate sa-l contacteze pe Cici, care este din zona.
Iata si un articol edificator :
http://www.recolta.eu/ingrasaminte-pe-suport-de-lignit-praful-de-carbune-transformat-in-fertilizator/

[marcu_nic]

[Gino]

Am reeditat link-ul. De la mine se deschide.

[marcu_nic]

Am reeditat link-ul. De la mine se deschide.

 
DA, acum se deschide, multumesc...

[eduart]

Salut tuturor,

azot nitric

O rugaminte pentru cei care se pricep la chimie - ce anume este azot nitric? Nu am reusit sa ma dumiresc rasfoind internetul...

Numai bine,

Eduart[/quote]

[Nick.A]

[covi.membru.retras]

Buna

... O rugaminte pentru cei care se pricep la chimie - ce anume este azot nitric? Nu am reusit sa ma dumiresc rasfoind internetul...

Nu ma pricep la chimie asa ca numai presupun din amintiri ( altfel spus ca sa nu tac  :-D ).

Banuiesc ca expresia se refera la azotul ce se gasete in sarurile acidului azotic, numit si acid nitric (HNO3).  Cum sunt enumerati mai sus azotatii de potasiu, calciu si sodiu.

Alte ingrasaminte provin din saruri ale amoniacului (NH3)

Un ingrasamant aparte este azotatul de amoniu (NH4NO3) care rezulta din amoniac si acid azotic.

Azotul amidic banuiesc ca e legat de un azot ce provine din amoniu.

Dar de fapt nu ma pricep la chimie si cele de mai sus mi-au ramasa nu stiu cum. Poate fiind legate de azot care e un gaz incolor, inodor si insipid si de regula inert, adica un fel de nicicum, dar care poate o multime de lucruri de la otelaria inox pana la electronica cu semiconductori, ca sa nu mai amintesc de importanta pentru viata si mai ales pentru plante, singurele deocamdata in stare sa produca ceea ce  numim "mancare".

Mi-ar place si mie sa aud parerea unor chimisti, chiar daca numai sintetizeaza.

De fapt am intrat ca sa scriu despre opinia mea privind ingrasamintele din lignit.

Teoretic incep sa cred ca stiinta si chimia, poate azi practic obtine orice din ccva care contine atomii necesari. Mai putin "mancarea" cum am zis mai sus.
Azi haldele de steril ce provin din minerit devin interesante ca noi surse de anumite materii prime dar raman o pacoste.

Insa totul se reduce la eficienta economica. Adica daca e si rentabil din punct de vedere financiar si in special sub aspectul sa nu ne coste mai mult decat valoarea a ce producem. In laborator acest aspect nu conteaza. In industria producatoare de bunuri da.

Ca sa fac o paranteza explicativa pentru ce vreau sa afirm. Pana acum vreo 20 de ani, cu un plus sau minus de doar cativa ani, a obtine  energie electrica din energia eoliana era pura utopie. Nu din punct de vedere tehnologic caci asta se putea face cu mult inainte, ci din punct de vedere economic si la scara mare, adica cu pondere macar interesanta in productia energetica. Desi apre extrem de simplu nu e chiar asa. Obinerea energiei electrice sub aceasta forma, pentru turbinele mari, implicau costuri imense de intretinere. A trebuit sa se prefigureze mai clar criza energetica si criza in sine cu costuri mari ale carburantilor in special petrolul, pentru a deveni un procedeu rentabil. O data devenit rentabil atrage dupa sine imbunatatiri care conduc spre ieftinirea tehnologiei sub diferite aspecte, cresterea randamentului si in consecinta si mai ales ieftinirea intretinerii. Adica revin pe scurt daca ma costa mai mult decat obtin nu e numai ilogic sa produc ci chiar catastrofal daca asa face-o. Plus ca si in cercetare privind o anumita tehnologie nu pune nimeni bani in ideea ca va fi util probabil candva peste zeci de ani sau poate niciodata pentru ca nu stii ce se poate descoperi nou intre timp.
Asta ca o sustinere ca multe sunt posibile.

Insa articole de ziar cu tot felu de sugestii ca e posibil ceva fara nici o baza tehnica, doar pe baza unor stiri rastalmacite despre rezultate de laborator sau statii experimentale, unde costurile nu au relevanta, au aparut si inainte si sugereau publicului larg ca ceva este ca si posibil si doar o "rea vointa" face ca unele lucruri sa nu demareze intr-un anumit domeniu.

Acum sa revin la articolul din ziar privind ingrasamantul din lignit. Nefiind in domeniu, nu contest, ca se pot extrage unele componente care cu adosuri de anumite elemente poate fi folosit ca ingrasamant. Cum am spus mai sus chimia e mare si tare. Trc peste afirmatia simplista ca praful de carbune contine materie organica presupunand ca se refera fie la lignit. Dar atat. In rest il consider un articol gazetaresc scris cu un anumit scop fie datorita unei imaginatii in cautare de  subiect, fie datorita unei sugestii de genul "mai suportati haldele de steril ca uite e aur acolo" sau cum se practica in unele vremuri "arunca pastila" poate ii vine unuia ideea si cine stie ce inventeaza.
Acum sa analizez articolul. Fac de la inceput mentiunea ca e opinia mea bazata pe o serie intreaga de astfel de articole care au aparut in secolul trecut si care s-au dovedit pure speculatii. Totusi fiind deschis rezerv dreptul ipotezei si sunt gata sa recunosc evidenta cand va fi pusa in practica.

Articolul dateaza din 25 decembrie 2008. Deci relativ recent. Il citeaza pe un Nicolae M care spune ca lucreaza la o firma care produce ingrasaminte pe suport de lignit (cuvantul suport dupa mine lasa interpretari foarte largi) dar tot el afirma ca sunt la stadiul de experimente. Pai ori produc, ori experimenteaza? Chestiile cu costul, eficienta si ecologia in acest context sunt cam gratuite.
Apoi se intreaba de ce aceste produse nu sunt mediatizate? Ce sa mediatizezi, niste experimete de laborator? Cui sa mediatizezi? Fermierilor, vezi ce mari suntem noi? Acum experimentam pentru voi, nu vreti cateva bascule bune de steril/pe hectar pentru terenul vostru pe care il pudram cu niste praf de carbune si sa vedeti ce bine va fi? Vi-l dam gartis pentru experimentari. Altfel ar trebui sa spuna direct, acesta e numele produsului, asta garantam, asta e pretul per kg sau tona.

Apoi recolta.eu provoaca la dezbateri in gol. Altfel se pune de la sine intrebarea care e numele comercial al produsului si unde este el comercializat?
De altfel la opinii (jos la comentarii) chiar apar intrebari privind informatii despre produs si in clar intrebarea "de unde poate fi procurat". Opinii din 25 si 27 decembrie 2008. Nici un raspuns, dupa mai bine de un an. Dupa mine cu asta dezbaterea s-a incheiat.

Sa trec mai departe. Articolul din 2008 face referire la un articol din 2006.

http://www.gds.ro/Economie/2006-07-06/Praful+de+carbune,+transformat+in+ingrasamant

cam acelasi gen de articol, doar ca nu ia lumea la rost ca de ce nu utilizeaza si cum de nu stie. Deci oarecum mai cuminte. Spune despre o instalatie prototip ceea ce apare ca interesant. Dupa asta insa spune ca produsul si instalatia au fost omologate iar calitatile ingrasamantului produs de aces utilaj sunt recunoscute. Devine comedie, unde sunt recunoscute mai ales daca instalatia e in faza de prototip? Un aer cu priza la public : sunt unice in lume. Comentariul meu: Multe sunt unice in lume, asta nu e o dovada ca e si bun la altceva decat la a-mi mangaia orgoliul daca e facut de ai mei.
Apoi specialistii unei statiuni de cercetare ar afiram despre "dublarea productie". Intrebarea mea: ha? se dubleaza asa usor o productie? Cam se joaca cu cuvintele. Eventual poate s-au si ocupat de livada in cauza, tratamente fito si irigari si poate asa s-a dublat fata de cand era neglijata. Altfel nu cred.

Apoi cu scris ingrosat pe rand separat.

Ingasamantul chimic este eficient pentru fertilizarea haldelor cu steril.

Asta mie imi miroase a interes ce vrea sa rezolve o problema dar numai pe hartie.
Dupa mine aproape orice praf arunc pe steril il va fertiliza, mai ales daca il imbogatesc cu diferite adaosuri de elemnete esentiale pentru plante. Daca va si creste ceva, asta e alta problema.
Apoi o informatie de la protectia mediului. In judetul Gorj haldele de steril sunt o adevrata problema.
Concluzia mea: Colaborat cu cele de mai sus mesajul e bucurati-va am dat doua lovituri: una rezolv haldele si doi nu mai ca le rezolv dar devin adevarate terenuri fertile unde productia se dubleaza.

Apoi se da si o explicatie savanta: Praful de carbune, "un poluant", "imbogatit cu azot, fosfor si potasiu si alte microelemente" devine un ingrasamnat valoros. Adica daca ii aduag NPK, care totusi nu pot fi numite microelemente si cateva microelemente devine ingrasamant. Comedie. Ca se traduce cam asa: Daca adug ingrasamnat chimic devine ingrasamnat. Caci ce e NPK plus microelemente?

Faptul ca citeaza cine suporta cheltuielile de proiectare si montare cercetare e apa de ploie mai ales ca unul din cei care au proiectata instalatia e sef SNLO, ceea ce insa desigur nu infirma ca nu poate fi si specialist. Iar faptul ca protectia mediului suporta niste cheltuieli de cercetare privind o solutie pentru haldele de steril este iarasi de bun simt.

Apre si o informatie "pretioasa" din punct de vedere tehnic ce descrie utilajul: este conceput sa lucreze semiautomat cu comanda electronica. Adica ca mai toate electrocasnicele din ziua de azi.  :-D  Dar suna tehnic.
Este si o informatie totusi precisa. Este indicata zona din oras unde este amplasat utilajul. Pacat ca nu si institutia. Fiind omologat nu mai vad rostul secretului.

Revin la articolul din 2008. Acesta reia cele de mai sus din articolul din 2006 cu cateva adaosuri interesante: Praful de carbune datorita continutului de materie organica este un inlocuitor ideal al gunoiului de grajd. Pe undeva mai spune un pic altfel: Instalatia si produsul organic sunt unice in lume.
Comentariul meu: Ha? Inlocuitor poate ca orice pui in locul la altceva poate fi numit inlocuitor, ideal poate daca nu am ce face ca n-am destul "c...ca de grajd" si nici altceva similar, dar organic nici vorba din cat ma duce capul.

Acum ca sa concluzionez ca iar m-am destrablat la scris. Articolele sunt interesante din punct de vedere gazetaresc si bine scrise. Din pacate, dupa mine, sub aspectul corectitudinii informatiei lasa mult de dorit. Se poate ca insa gazetarii sa nu fi fost rau intentionati doar s-au lasat un pic dusi de val.
Se poate ca la baza sa fie o informatie reala. Cercetari pentru trasformarea haldelor de steril in ceva pe care sa se poata creste ceva verde se fac peste tot. Poate e un produs care inglobat la suprafata haldelor sa permita anumite culturi. Dar nu ingasamant. Altfel N,P,K plus microelemente si nu mai e nevoie de altceva. Se poate ca praful de carbune sa joace un anumit rol de izolant fata de proprietaile negative ale elementelor din steril. Dar astea sunt doar ipotezele mele ca sa nu neg in intregime un posibil sambure in articole.

Si cum am zis, raman deschis ipotezei si gata sa recunosc ca am gresit dar vreau rezultate concrete in timp util. sau o fi ceva ca si caramizile pentru case obtinute din gunoi menajer?

Si o ultima analiza. Articolul din 2008 ce incepe cu afirmatiile lui Nicolae M are un link, daca se clik-aie pe "generalitati in cultivarea graului de toamna", care duce la un articol din noiembrie 2008

http://www.recolta.eu/generalitati-cultivarea-graului/

unde nu am gasit nimic despre praful de carbune. Poate nu o mai fi valabila legatura dupa atata vreme desi titlul articolului e cel mentionat in articolul de la care am pornit. Aici se vorbeste de o "schema" de fertilizare la grau si de o firma care produce si comecializeaza produse legumicole si ingrasaminte "inscorporabile" si e reprezentantul unei firme fiindlandeze. Probabil "inscorporabil" e o greseala de dactilografie pentru incorporabil si greseli de astea facem cu totii, sau daca e altceva as fi curios si eu ce e aia.
Oricum nu am imic contra fertilizarii chimice in general sau in special la grau dar n-am gasit despre carbune. Nici a ierbicidarilor, fiind constient ca nu putem hrani atat populatie fara fertilizari chimice. Din pacate mai ales la culturile mari cum e cea a graului, agricultura organica eu o vad, in conditiile actuale, ca pe o himera.
Insa acest articol, despre grau, pacatuieste cu altceva. Vorbeste la noi de o productie de 6-7 tone de grau la hectar. Visuri. Se obtin, dar nu la noi si nu in multe locuri. Privind productia medie de grau la hectar in Europa sta bine Anglia, Germania si Franta. Recordurile tarilor mai mici cum sunt Olanda, Belgia si Elvetia din pacate nu au o pondere prea mare din cauza suprafetei cultivate. Intersant cat de bine sta Egiptul la productia la hectar, malul de Nil si apa lui cred ca sunt intradevar un ingasamant bun. Desi din cate stiu si ei folosesc chimizarea pe scara larga.
Aici statistici privind productia la hectar:

http://www.nue.okstate.edu/Crop_Information/World_Wheat_Production.htm

De remarcat ca nici SUA nu are o productie medie foarte ridicata la hectar, dar se cultiva o suprafata foarte mare. Probabil cu toata tehnolgia avansata solul si calitatile lui au un cuvant important de spus. Ca paranteza de remarcat cat de bine ii merge in SUA porumbului, din punct de vedere al productie la hectar.
Amintesc e vorba de productii medii.
In tablele de mai sus Romania nu sta prea bine cu productia la hectar la grau. Dar e vorba de anul 2003 care a fost pentru noi extrem de secetos si cu ierni fara zapada. Poate anul asta cu zapada va fi mai bine. Din cate imi amintesc productia noastra uzuala, medie, este, in functie de ani, undeva intre 2 si 3 tone la hectar. Desi parca in ultimii anii nu prea a fost. Nu mai stiu precis. Si la noi s-au obtinut productii ridicate spre 4-5 tone pe anumite loturi si in conditii de irigare. Caci fara irigare nu se poate, natura poate fi prea capricioasa. Dar de 6-7 tone la hectar eu nu am auzit. Dar mai stii?

Deci, dupa mine, articolele astea sunt prea SF....

Gino, privind unele observatii in privinta carbunelui s-ar putea ca in unele cazuri el sa joace un alt rol. Nu d eingrasamant. Parca totusi Dag nega pe undeva ca ar fi obtinut rezultate in privinta utilitaii lui pe taietura plantelori. Dar nu mai stiu sigur.

Numai bine, Ovidiu.

[covi.membru.retras]

Buna Nick

Vad ai raspuns cam la fel in privinta "azot nitric". Doar ca eu m-am intins rau cu scrisul si nu am remarcat ca ai scris decat dupa ce mi-am treminat vorbaria. )

Numai bine, Ovidiu.

[Gino]

Buna ziua

Este foarte posibil ca totul sa fie un mare bluf, nu m-ar mira...
Asa cum am spus, in primavara voi experimenta pe un lot de plante din mai multe specii si voi reveni in toamna cu rezultatele comparative.
Dag se referea la praful de carbune aplicat pe taieturi sau rani.
As zice ca a existat o anume inertie in problema folosirii prafului de carbune ca sterilizant si cicatrizant.
Sunt aproape convins ca metoda vine de la marii colectionari germani, si a fost preluata fara rezerve.
Eu inca folosesc praful de carbune, nu pentru ca as fi inchistat in traditionalism, ci pentru ca nu vad reactii negative care sa ma faca sa nu-l mai folosesc.

[Nick.A]

Salut Covi,
ti-am mai zis odata ca eu nu ma pricep prea mult la asternut cuvinte pe hartie si ca tu esti un artist al cuvintelor.Eu ma pricep sa dau din penel pe panza,hartie,sau lemn, cu culori.
Asta e ,fiecare cu harul sau :-D  :-D  :-D